MFP: Măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de administrare fiscală (proiect OUG)

Ministerul Finantelor Publice a publicat proiectul Ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de administrare fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Potrivit Notei de fundamentare, prin prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă se propune reglementarea următoarelor:

1. crearea nivelului regional în scopul reducerii numărului de raportări către centrala ANAF, îmbunătăţirii planificarii şi controlului, reducerii costului colectării şi creării de unităţi mai echilibrate din perspectiva ponderii economice şi a ponderii în colectarea veniturilor. Competenţa teritorială a viitoarelor direcţii generale regionale ale finanţelor publice respectă decupajul teritorial al regiunilor de dezvoltare astfel cum au fost stabilite prin Legea nr.315/2004 privind dezvoltarea regională în România;
Abordarea structurii regionale are ca principal obiectiv îmbunătăţirea performanţei operaţionale a ANAF, incluzând ANV şi GF, şi diminuarea costului colectării, in conditiile in care de la nivel central la nivel teritorial se va opera cu un numar de 8 structuri in locul celor 42 existente in prezent. Funcţiile suport, precum şi calitatea de ordonator terţiar de credite vor fi retrase structurilor judeţene, fiind transferate nivelului regional (prin comasarea parţială a funcţiilor suport şi preluarea execuţiei bugetare, a inventarelor, a arhivelor etc.). Nivelul regional va avea inclusiv un rol de planificare, coordonare şi control în raport cu unităţile subordonate din raza sa teritorială. Totodata, numarul functiilor de conducere se va reduce considerabil .
Un aspect de menţionat este şi faptul că regionalizarea păstrează structura de organizare pe 3 paliere (sediu central/nivel regional/nivel local în loc de sediul central/nivel judeţean/nivel local), permiţând însă un management mai bun, dar şi economii importante în procesul de administrare fiscală.

2. crearea structurii antifraudă prin reorganizarea controlului operativ în cadrul aparatului propriu al ANAF. Direcţia generală antifraudă va fi o structură naţională puternică, având 8 servicii regionale aflate în directa coordonare a aparatului central.
Din activitatea institutiei in ultimii ani, a reiesit necesitatea pregnanta a consolidării cadrului legal privind lupta împotriva evaziunii, prin crearea unui mecanism unic de control care să înlăture paralelismele şi să elimine astfel evaluarea fiscală diferită sau chiar contrară a aceleiaşi operaţiuni economice, in concordanţă cu angajamentul asumat de România în raport cu Fondul Monetar Internaţional.

Structura nou infiintata va efectua activități de control cu privire la respectarea actelor normative din domeniul fiscal în scopul prevenirii, descoperirii şi combaterii oricăror acte şi fapte interzise de lege şi va participa, în colaborare cu organele de specialitate ale altor ministere şi instituţii specializate, la acţiuni de depistare şi combatere a activităţilor care generează fenomene de evaziune şi fraudă fiscală. Va reuni atributii, pe linia combaterii evaziunii si fraudei fiscale, atat de la nivelul ANAF, cat si de la nivelul ANV si GF .

3. asigurarea autonomiei Direcţiei Generale a Vămilor, în cadrul ANAF, în exercitarea funcţiilor specifice vămii: securizarea frontierei externe a Uniunii Europene, efectuarea operaţiunilor de vămuire, combaterea traficului de droguri şi a traficului de mărfuri contrafăcute, etc.;

4. conferirea personalităţii juridice pentru Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) care va funcţiona la acelaşi nivel cu direcţiile generale regionale, cu scopul de a-i oferi mai multă autonomie şi o capacitate întărită de a gestiona resursele necesare bunei desfăşurări a activităţii.

Avand in vedere faptul ca DGAMC colectează în prezent peste 50% din totalul veniturilor ANAF, iar, pe de alta parte, operatiunile desfasurate la nivelul acestei unitati sunt similare celor de la nivelul directiilor generale ale finantelor publice, in situatia regionalizarii acestora din urma, se impune tratarea nediferentiata a unitatilor fiscale care colecteaza venituri la bugetul general consolidat, inclusiv sub aspectul acordarii personalitatii juridice si intaririi capacitatii acestora de gestionare a propriilor resurse astfel incat rezultatele sa fie in mod semnificativ imbunatatite .

5. implementarea unei noi strategii de resurse umane şi simplificarea procesului decizional. Acest deziderat se va realiza, pe de o parte, prin realocarea personalului spre domeniile deficitare (antifraudă, inspecţie fiscală, IT, juridic) sau spre organele fiscale cu cel mai mare grad de încărcare şi, pe de altă parte, prin eliberarea din funcţie a celor care nu corespund din punct de vedere profesional şi al integrităţii. De asemenea, prin reducerea cu până la 30% a funcţiilor de conducere se va accelera procesul decizional şi se vor realiza economii în vederea încadrării în fondurile bugetare alocate pentru cheltuielile de personal.