Cercetare, dezvoltare și inovare: Stimulentele fiscale în România – Studiu KPMG

Studiul KPMG realizează o scurtă radiografie a performanțelor sectorului CDI în România (subliniind și importanța acestuia în cadrul contextului economic național), punând accent pe impactul semnificativ pe care îl pot avea facilitățile fiscale aplicate în acest domeniu.

Studiul cuprinde 4 capitole: Importanța activităților de CDI în economie, România în contextul CDI la nivel european, Stimulente fiscale pentru cercetare dezvoltare: formă, aplicare, provocări, Concluzii și recomandări.

Creșterea economică se bazează pe trei componente principale: a) acumularea de capital – incluzând investițiile în imobile, echipamente și resurse umane, b) creșterea numărului populației și, implicit a forței de muncă, și c) progresul tehnologic. În acest context, de-a lungul timpului s-au conturat două teorii principale care punctează importanța schimbării tehnologice în ecuația creșterii economice, sprijinind ideea că principalul motor al acesteia este inovarea. Prima teorie, de origine neo-clasică, percepe progresul tehnologic ca fiind un element exterior, susținut doar de trecerea timpului și neexplicat ca proces de sine stătător, accentul fiind pus pe intensitatea acumulării capitalului. Robert M. Solow, laureat al premiului Nobel pentru economie, este creditat pentru inițierea acestui curent, denumit modelul de creștere exogenă.

Studiul KPMG propune încurajarea CDI prin politici fiscal-bugetare, din exemplele de succes ale altor țări, ar putea fi adoptate unele măsuri pentru încurajarea investițiilor în CDI:

1. Clarificarea modului în care se definesc activitățile CDI care sunt eligibile pentru aplicarea facilităților fiscale implementate, fie prin includerea în legislație a unor definiții mai detaliate, fie prin elaborarea unor ghiduri cu exemple de activități/procese eligibile pentru diverse domenii de activitate;
2. Definirea unor linii directoare cu privire la modul în care autoritățile fiscale vor evalua eligibilitatea proiectelor/activităților CDI pentru aplicarea facilităților fiscale specifice;
3. Clarificarea și simplificarea condițiilor administrative pentru aplicarea facilităților fiscale existente, astfel încât beneficiile obținute să nu fie depășite de costurile asociate aplicării facilităților. Spre exemplu, alternativ la reglementările existente în prezent, se pot defini anumite condiții, în schimbul îndeplinirii cărora angajatorii să poată aplica scutirea de impozit pe venit într-o manieră simplificată și pe întreg venitul salarial obținut de angajații implicați în activități de cercetare-dezvoltare și inovare. Astfel, ar putea crește semnificativ gradul de accesare a facilităților fiscale pentru CDI deja existente, având ca rezultat creșterea investițiilor mediului privat în CDI;
4. Extinderea facilităților fiscale și adaptarea acestora la specificul anumitor tipuri de entități, cum ar fi IMM sau companiile din anumite domenii de activitate: • Extinderea scutirii de impozit a profitului reinvestit sau acordarea unor cote de deduceri suplimentare mai ridicate pentru achiziția de tehnologii inovative, ceea ce ar stimula indirect crearea de noi tehnologii prin activități de CDI; • Posibilitatea de a beneficia de credit fiscal și de a obține astfel rambursări de impozit (în locul deducerii suplimentare), cel puțin în cazul IMM, facilitatea devenind astfel mult mai atractivă pentru companiile aflate în faza de start-up, care înregistrează pierderi fiscale și întâmpină dificultăți în obținerea de finanțare; • Introducerea de facilități fiscale pentru CDI diferențiate pentru IMM sau pentru anumite sectoare de activitate considerate de importanță strategică. De exemplu, pe lângă credit fiscal, IMM ar putea beneficia și de condiții simplificate privind documentarea activităților;
5. Finanțarea țintită a proiectelor de cercetare de la bugetul de stat, atât pentru instituții publice, cât și pentru entități private (de exemplu, acordarea de stimulente pentru înregistrarea de noi brevete, acordarea de granturi pentru proiecte de cercetare în anumite domenii de activitate de interes strategic pentru economia României etc.).

STUDIU KPMG: Cercetare, dezvoltare și inovare: Stimulentele fiscale și creșterea economică în România – PDF