CJUE decide din nou includerea în sfera TVA a „sancțiunilor” contractuale

Pe 20 ianuarie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis hotărârea în cauza C-90/20, Apcoa Parking Danmark A/S. Întrebarea din acest caz a fost dacă anumite sancțiuni („taxe de control”) pentru încălcarea unui regulament privind parcarea pe proprietate privată pot fi considerate drept o contraprestație pentru furnizarea unui serviciu, astfel supuse TVA.

Întrebarea cazului vine în contextul unor decizii anterioare ale CJUE, unde CJUE a decis, în funcție de specificitățile cazurilor respective, fie încadrarea sumelor achitate drept operațiuni în afara sferei de TVA – în lipsa unei operațiuni (C-277/05 Société thermale d’Eugénie‑les‑Bains) fie ca operațiuni în sfera de TVA, ca remunerație pentru serviciul pe care furnizorul s-a angajat să-l presteze (C-295/17 MEO și C‑43/19 Vodafone Portugal).

Context:
Apcoa este o societate privată de drept danez ce exploatează și administrează parcări pe terenuri private pentru care percepe anumite taxe de control în cazul nerespectării de către beneficiari a condițiilor generale de utilizare a parcărilor. Aceste taxe de control sunt stabilite la un tarif predeterminat și semnificativ în raport cu cel care corespunde taxelor de parcare, utilizate în scopul de a evita parcarea neregulamentară.
Luând în calcul realitatea economică și comercială a operațiunii în cauză, Curtea a hotărât că taxele de control aplicate constituie contrapartida prestării serviciului de punere la dispoziție a locurilor de parcare de care beneficiau clienții și că, prin urmare, aceasta este o operațiune supusă TVA.

Aspecte punctate prin hotărâre și opinia Avocatului General:
 Încadrarea din perspectiva TVA a „taxelor de control” se face în funcție de realitatea economică a operațiunii, calificarea prevederilor contractuale potrivit dreptului civil național nefiind de natură să producă efecte, în măsură în care nu reflectă cu adevărat realitatea economică a operațiunii;
 Parcarea pe un spațiu determinat dă naștere unui raport juridic între societatea ce administrează această parcare, în calitate de prestator de servicii, și beneficiarul care a utilizat acest spațiu. Suma totală pe care beneficiarul s-a angajat să o plătească hotărând să parcheze vehiculul său în una dintre aceste parcări reprezintă condițiile în care acesta a beneficiat de un spațiu de parcare, astfel încât taxele de control achitate au o legătură directă cu serviciul de parcare și pot fi considerate ca făcând parte integrantă din suma totală pe care acest client sa angajat să o plătească lui Apcoa.

 Faptul că aceste taxe de control constituie, din perspectivă juridică, penalități pentru încălcarea condițiilor generale de utilizare nu a fost relevant pentru luarea acestei decizii, Curtea argumentând faptul că pentru interpretarea corectă a prevederilor Directivei TVA, trebuie avut în vedere dreptul Uniunii și nu aprecierea făcută în dreptul național.

Concluzia CJUE:
Prin hotărârea sa, CJUE a decis că taxele de control percepute de o societate de drept privat însărcinată cu exploatarea de parcări private în cazul nerespectării de către automobiliști a condițiilor generale de utilizare a acestor parcări, trebuie considerate drept contrapartida unei prestări de servicii efectuate cu titlu oneros și supusă ca atare taxei pe valoare adăugată.

Aspecte practice:
În lumina celor menționate, analizând practica și liniile directoare oferite de CJUE, considerăm că va fi din ce în ce mai limitată aplicarea art. 286, alin 4b) din Codul fiscal care prevede că baza de impozitare a TVA nu include penalitățile și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate.
Considerăm că această decizie are impact asupra societăților ce practică sancționarea anumitor operațiuni în cazul încălcării clauzelor contractuale convenite (similar decizia poate fi direct aplicabilă și instituțiilor publice și organismelor internaționale de drept public care sunt persoane impozabile pentru activitatea de transport de bunuri / de persoane).

sursa: Tax Alert Deloitte