Bucureşti, 10 ianuarie 2013 Comunicat de presă Institutul pentru Politici Publice (IPP)

Institutul pentru Politici Publice (IPP) critică atitudinea inconsecventă, cu consecinţe grave pe care le vor demonstra şi controalele ulterioare ale Curţii de Conturi la nivelul execuţiei bugetelor autorităţilor locale, a Guvernului României, prin emiterea ieri (9 ianuarie, n.r.) a Ordonanţei nr. 1/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar – fiscale în domeniul impozitelor şi taxelor locale, prin care a făcut facultativă, în 2013, aplicarea prevederilor extrem de clare ale Codului Fiscal prin care se impune tuturor autorităţilor indexarea taxelor locale cu rata inflaţiei. Foarte probabil, la controlul Curţii de Conturi asupra execuţiei bugetare din 2013, controlorii financiari vor interpreta că primarii care ignoră obligaţia indexării taxelor şi impozitelor locale prevăzută în Codul Fiscal invocând OG nr. 1 au săvârşit o ilegalitate şi vor trebui să suporte consecinţele.

Decizând abia în ultimele zilei ale lui 2012 sumele brute la care trebuie să ajungă taxele şi impozitele pentru următorii 3 ani (indexarea făcându-se odată la 3 ani cu rata inflaţiei), Guvernul a luat prin surprindere primarii/preşedinţii de consilii judeţene şi consilierii locali/judeţeni care apucaseră să emită Hotărâri de majorare a taxelor (având, conform legii, acest atribut) prin care acestea au ajuns la sume peste ceea ce noua indexare le-a cerut să atingă.

Atragem atenţia Guvernului care, prin concesia ce pare a fi făcută la presiunea unor primari care măriseră taxele peste sumele rezultate în urma noii indexări de 16,05%, dar şi primarilor ce dezinformează prin omisiune, mimând că nu ar fi ştiut că la finalul anului 2012 se împlineau cei trei ani la care se face o nouă indexare a taxelor locale cu rata inflaţiei, că actualul lor comportament fiscal este populist, iresponsabil şi evident riscant în condiţiile angajamentelor faţă de FMI şi Comisia Europeană care ne cer o predictibilitatea fiscală în România. De altfel, în loc să susţină o politică fiscală responsabilă, autorităţile locale şi cele centrale preferă să se împrumute în continuare de la organismele internaţionale.

Datoria Guvernului este să respecte legea, să facă derogări numai în situaţii excepţionale, ci să nu alimenteze o politică populistă de menţinere a unor taxe şi impozite la nivelul anului 2012 (unele nemajorate din 2009!), ignorând perfect conştient faptul că inflaţia a crescut între timp. Cerem, prin acest Comunicat, Curţii de Conturi a României să explice public care sunt consecinţele juridice ale noii Ordonanţe, având datoria de a preveni aruncarea în haos a bugetelor locale în următorii ani ce sunt capitali pentru finalizarea proiectelor de investiţii locale.

În opinia IPP, atâta vreme cât în filosofia românească de stabilire a plafoanelor taxelor şi impozitelor locale, Guvernul intervine în autonomia locală (prin fixarea, odată la 3 ani, a sumelor concrete pentru fiecare categorie de taxă locală în urma aplicării indexării), el este şi primul responsabil de consecinţele unor măsuri luate la presiunea unor primari care preferă să se protejeze electoral în ochii alegătorilor nemărind, prin adoptarea de hotărâri în consecinţă, taxele locale cu rata inflaţiei, chiar conştienţi fiind că, de la an la an, nevoile financiare (inclusiv investiţionale) cresc concomitent cu creşterea tuturor preţurilor din piaţa liberă în urma inflaţiei.

60% dintre primăriile marilor municipii din România nu au mărit în perioada 2009 – 2011 nicio taxă locală, deşi Codul Fiscal permite acest lucru. Există şi municipii care au aplicat asemenea indexări an de an, dovedind o politica fiscală responsabilă: Sibiu, Oradea, Târgu Mureş, Timişoara, Sfântu Gheorghe, Piteşti, Deva, Vaslui. De cealaltă parte, localităţile care nu au majorat deloc taxele locale în aceeaşi perioadă sunt: Drobeta Turnu Severin, Reşiţa, Slobozia, Călăraşi sau Târgu Jiu. Multe dintre aceste localităţi au anunţat deja că vor face uz de derogarea prevăzută în Ordonanţă şi nu vor indexa taxele nici 2013.

Comunităţile din România nu se vor moderniza niciodată dacă sunt conduse de primari care nu sunt dispuşi să îşi asume indexări şi chiar majorări de taxe (dacă e necesar), consideră IPP care a criticat în ultimii ani comportamentul profund umilitor la care se pretează primarii prin venirea, săptămânal, la Bucureşti, la ministere, pentru a cere bani de investiţii locale. Toate Guvernele au întreţinut această stare nereformând esenţial sistemul de stabilire a taxelor şi impozitelor locale pentru a îşi păstra pârghiile politice asupra primarilor, călcând în picioare efectiv importanţa principiului autonomiei locale şi distribuind, de cele mai multe ori abuziv, fonduri de la nivel naţional (ex: fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, ale ministerelor etc.). IPP va urmări atent modul în care Guvernul Ponta se va ţine de cuvânt şi va respecta angajamentele luate, conform declaraţiilor publice ale Premierului, de a nu mai alimenta, în noile condiţii, autorităţile locale cu bani din diferite scheme financiare gestionate de la Centru.

Primari municipiilor mari, în loc să se unească să ceară ferm Guvernului regândirea politicii de taxe şi impozite locale (prin lăsarea la latitudinea fiecărei comunităţi să decidă asupra cuantumului propriilor taxe şi ulterior să se şi bucure de beneficiile încasării) preferă să se umilească în faţa Guvernelor pentru bani de investiţii. Deplângem lipsa de demnitate a primarilor şi a consilierilor locali şi judeţeni care nu au curajul să iasă în faţa cetăţenilor din propriile localităţi să explice de ce este necesară indexarea şi chiar mărirea (pe care o pot face în limita a 20%) a taxelor şi impozitelor locale, temându-se că taxele şi impozitele în sume mai mari vor spori atenţia cetăţenilor faţă de calitatea activităţii primăriei/consiliului.

IPP vă rămâne dedicat principiilor autonomiei locale bazate pe asumarea responsabilității aleșilor locali pentru modernizarea comunităților locale și va sancționa public orice Guvern care are tendința de a întreține dependența financiară a primăriilor de aparatul central profund politizat în acest moment.