Analiza de risc realizată de autoritățile fiscale. Formalități și implicații

În contextul în care, în ultimele două luni, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) a transmis contribuabililor informări oficiale privind factorii de risc fiscal identificați ca urmare a efectuării analizei de risc, se ridică problema dacă acestea au efecte în plan fiscal și dacă necesită o reacție formală din partea celor din urmă.

Deși documentele transmise au, la nivel declarativ, un simplu caracter informativ și nu urmăresc (în mod explicit) obținerea unor informații/ detalii/ clarificări din partea contribuabililor, considerăm recomandabil ca cei vizați să furnizeze relații cu privire la indicatorii de risc semnalați și să caute în mod activ să clarifice posibile neconcordanțe.

În acest mod, contribuabilii ar da, pe de o parte, dovadă de un comportament diligent, prin disponibilitatea de a colabora cu autoritățile fiscale, și, pe de alta, ar putea preveni o eventuală încadrare într-o categorie de risc mai ridicată cu toate consecințele decurgând din aceasta.

Ce reprezintă adresele transmise de autoritățile fiscale?

Selectarea contribuabililor pentru inspecție fiscală este efectuată, potrivit Codului de Procedură Fiscală (CPF), de către organul de inspecție competent, în funcție de nivelul riscului stabilit pe baza unei analize de risc.

Analiza de risc este efectuată cu scopul identificării, evaluării și gestionării riscului de neconformare, reprezentând un reper în activitatea de administrare fiscală a contribuabililor.

Începând cu luna iulie, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) a început să transmită contribuabililor adrese formale cu privire la factorii (generici) identificați în activitatea acestora, care pot influența nivelul riscului de conformare fiscală.

În lipsa oricăror reglementări legale specifice cu privire la factorii care influențează gradul de risc, în practică, până la acest moment, au fost identificați următorii:

• Din perspectiva TVA – existența unor neconcordanțe între obligațiile declarative privind TVA ale contribuabililor notificați și cele aferente partenerilor acestora, și anume între livrările, respectiv achizițiile efectuate pe teritoriul național;
• Din perspectiva prețurilor de transfer – înregistrarea unei marje a profitului inferioară mediei înregistrate în domeniul de activitate al contribuabilului;
• Din perspectivă financiară – fluctuații ale valorilor unor indicatori financiari, precum productivitatea muncii, gradul de îndatorare, lichiditatea curentă, viteza de rotație a activelor imobilizate etc;
• Valoarea obligațiilor fiscale suplimentare stabilite ca urmare a inspecției fiscale efectuate în trecut.

Aceștia sunt menționați, generic, în informările recent transmise contribuabililor de către autoritățile fiscale.

Deși, adresele comunicate au, conform autorităților, un simplu caracter informativ, neproducând efecte în plan fiscal față de contribuabilii vizați, subliniem faptul că existența (constatată) a acestor factori poate reprezenta, din perspectiva autorității, indiciul unei posibile neconformări cu obligațiile fiscale.

În același timp, din perspectiva contribuabilului, stabilirea existenței acestor factori care stau la baza determinării nivelului de risc mai sus menționat poate reprezenta un semnal de alarmă cu privire la începerea unei inspecții fiscale.

În lipsa, în prezent, a oricărui remediu legal pentru contestarea nivelului de risc stabilit în mod unilateral de către autoritate, implicarea activă a contribuabilului în procedura de analiză și în lămurirea aspectelor privind existența/ inexistența indicatorilor de risc este esențială.

Astfel, furnizarea de informații/ detalii/ clarificări care să infirme existența aspectelor (constatate de organele fiscale) care pot influența negativ nivelul riscului la conformare fiscală reprezintă un demers recomandabil și, am spune noi, necesar.

Reamintim că aceste adrese/ informări vin în contextul dezbaterii publice pe marginea propunerilor de modificare a CPF și a propunerilor înaintate de mediul de afaceri care vizează:

• transparentizarea criteriilor avute în vedere în cadrul analizei de risc;
• reglementarea unor proceduri concrete care să permită reconsiderarea unui nivel de risc stabilit anterior, în măsura în care aspectele constatate de autoritățile fiscale nu se mai mențin; și, nu în ultimul rând,
• reglementarea unor remedii legale pentru contestarea rezultatelor analizei de risc realizate de către autoritățile fiscale.

Sursa: Deloitte Tax & Legal Weekly Alertrisc