Începând cu 1 ianuarie 2014, intră în vigoare modificări şi completări importante ale Codului Fiscal, aprobate prin:
– LEGEA 262/2013 pentru completarea art. 286 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal
– OUG 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 593 din 20.9.2013
– OUG 102/2013 pentru modificarea şi completarea Codului Fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr. 703/2013.
– OUG 111/2013 pentru reglementarea unor măsuri fiscale şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 809/2013
Prezentăm sintetic, cele mai importante modificări ale Codul fiscal 2014 [pentru detalii, consultaţi actele de mai sus]:
1.Impozitul pe profit
– scutirea veniturilor din dividende primite de la persoane juridice din state terţe cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri;
– scutirea câştigurilor de capital realizate de contribuabili din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare;
– scutirea veniturilor obţinute de o persoană juridică română din lichidarea unei alte persoane juridice.
– scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică română;
– scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică străină situată într-un stat membru;
– neimpozitarea dividendelor distribuite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române.
– condiţiile de schimbare a anului fiscal pentru contribuabilii care solicită modificarea exerciţiului financiar, potrivit art. 27 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare;
– revizuirea regimului fiscal aplicabil cheltuielilor cu sponsorizarea, în sensul reportării sumelor care rămân nededuse în anul fiscal, întrucât depăşesc limita minimă care se scade din impozitul pe profit, 3 la mie din cifra de afaceri dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit, în următorii 7 ani consecutivi;
– veniturile impozitate în străinătate, incluse în profitul impozabil atribuibil sediului permanent din Romania al unei persoane juridice din alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat din Spaţiul Economic European, vor beneficia de avantajul fiscal al creditului fiscal extern acordat unei persoane juridice române, indiferent dacă convenţia de evitare a dublei impuneri aplicabilă încheiată între România şi statul sursă a veniturilor prevede sau nu în mod explicit acest avantaj fiscal în favoarea sediului permanent.
2.Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
– nu mai aplică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor contribuabilii care realizează venituri din consultanţă şi management dacă ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în total venituri este peste 20%;
– s-au eliminat din baza de impunere veniturile reprezentând diferenţele de curs valutar şi a reducerilor comerciale acordate ulterior facturării.
3.Impozitul pe venit
– acordarea deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor în valută de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, în cazul contribuabililor care realizează venituri din activităţi independente la care venitul net anual se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, la nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută;.
– crearea cadrului legal pentru deducerea din venitul brut din salarii a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, indiferent de faptul dacă acestea sunt plătite în Romania sau într-un alt stat membru UE sau stat membru al SEE, potrivit prevederilor regulamentelor Uniunii Europene, a legislaţiei SEE sau a convenţiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care Romania este parte.
– posibilitatea de actualizare a preţului mediu pentru determinarea venitului impozabil în cazul veniturilor obţinute de persoanele fizice sub formă de arendă primită în natură.
– simplificarea tratamentului fiscal al veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal prin abrogarea prevederilor referitoare la opţiunea contribuabililor de a determina venitului net din arendă în sistem real.
– deducerea din veniturile realizate anual din categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate.
– neimpozitarea veniturilor obţinute din cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee şi leguminoase pentru producţia de masă verde destinate furajării animalelor deţinute de contribuabilii pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit sau care obţin venituri neimpozabile din activităţi agricole.
– stabilirea tratamentului fiscal in cazul persoanelor fizice care primesc materiale publicitare, pliante, mostre, puncte bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor.
– crearea cadrului legal pentru ca persoanele fizice rezidente într-un stat UE sau SEE, care obţin venituri impozabile din România, să beneficieze de deducerile fiscale prevăzute de lege pentru contribuabilii rezidenţi, ţinând seama de situaţia contribuabilului.
– s-au introdus prevederi referitoare la tratamentul fiscal al veniturilor obţinute din străinătate de natura celor obţinute din România în situaţia în care acestea din urmă sunt venituri neimpozabile în sensul că se aplică acelaşi tratament fiscal ca şi pentru cele obţinute din România.
– se introduce obligaţia organului fiscal competent de a determina, pe categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venitul anual realizat ( suma de venituri nete anuale) în vederea aplicării prevederilor referitoare la verificarea încadrării în plafonul corespunzător anului fiscal respectiv pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate.
4.Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi
– reducerea perioadei de deţinere a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice române de la 2 ani la 1 an pentru acordarea scutirii de impozit a veniturilor de natura dividendelor plătite de persoanele juridice române către persoane juridice nerezidente.
5.Taxa pe valoarea adăugată
– se modifică prevederile referitoare la ajustarea TVA, în sensul că nu se impune ajustarea în cazul bunurilor pierdute, distruse sau furate, în condiţiile în care pierderea, distrugerea sau furtul bunurilor sunt demonstrate corespunzător.
– a fost eliminată condiţia referitoare la achitarea TVA solicitate la rambursare de către persoanele impozabile nestabilite în România. Potrivit noilor prevederi, rambursările de TVA către persoanele impozabile nestabilite în România se vor acorda chiar dacă TVA solicitată la rambursare nu este achitată, sub rezerva îndeplinirii celorlalte condiţii prevăzute de lege.
– a fost exclus din baza de impozitare a TVA aferentă serviciilor de leasing costul cu asigurarea bunului care face obiectul contractului de leasing, acest cost urmând a fi recuperat de societăţile de leasing prin refacturare de la utilizatori.
– se modifică sistemul TVA la încasare, acesta devine opţional pentru firme cu CA sub 2.250.00 lei, iar termenul de 90 de zile este eliminat.
6.Impozite locale
Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe teren pentru proprietarii de terenuri degradate sau poluate neincluse în perimetrul de ameliorare, la solicitarea acestora, cu avizul favorabil al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.
7.Contribuţii sociale obligatorii
– se instituie obligaţia de plată a contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, indiferent dacă acestea mai realizează sau nu şi alte venituri, cu condiţia plafonării bazei lunare de calcul a contribuţiei, pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, în limita a de 5 ori câştigul salarial mediu brut.
8.Accize
– se interzice vânzarea de ţigarete către persoane fizice la un preţ mai mic decât preţul de vânzare cu amănuntul declarat;
– s-a stabilit modul de calcul al valorii accizelor în lei, în situaţia în care cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, este mai mic decât cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, în sensul că valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, datorate bugetului de stat, stabilite în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, valoare care se actualizează cu media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie din anul precedent, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică, până la data de 15 octombrie.
9.Impozitul pe construcţii speciale
– un nou impozit asupra valorii construcţiilor, altele decât clădirile pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit Codului Fiscal.
Contribuabili care datorează impozitul pe construcţii speciale sunt:
– persoanele juridice române;
– persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
– persoanele juridice cu sediu social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene;
Baza impozabilă este reprezentată de valoarea construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor, din care se scade:
– valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform Titlului IX din Codul Fiscal, de către contribuabil sau proprietar, după caz;
– valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcţiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ teritoriale;
– valoarea construcţiilor reprezentând terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole conform subgrupei 1.2.9. din grupa 1 a Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare.
10. Redevenţele pentru exploatările de resurse minerale
– se majorează cota redevenţelor cuvenite bugetului de stat, ca urmare a exploatării resurselor minerale aflate sub incidenţa Legii minelor nr. 85/2003. Majorarea aplicată va fi de 25% faţă de cotele în vigoare, cu excepţia: (1) – cotei de redevenţă pentru exploatarea metalelor nobile, în cazul cărora majorarea va fi de 50%, respectiv de la 4% din valoarea producţiei miniere la 6% din această valoare; (2) – cotei de redevenţă pentru exploatarea cărbunilor în cazul cărora cota procentuală a redevenţei rămâne nemodificată faţă de cota în vigoare, respectiv 4%.