Ministerul Finanțelor Publice a publicat pe 4 martie 2015 in sectiunea Transparenta decizionala un proiect de Ordonanţă de Urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative. Tot pe 4  martie 2015 un proiect de OUG a fost adoptat de Guvern (ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și alte măsuri).

MFP minte în Nota de fundamentare spunând că Proiectul a fost elaborat cu respectarea prevederilor Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată.

- Publicitate -

În domeniul financiar-fiscal, cele mai importante modificări sunt:
– Completarea articolului 263 din Codul fiscal cu două noi alineate cu următorul cuprins:
„(21) În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu 95%.
(22) Prevederile alin.(21) se aplică începând cu anul fiscal 2015.”
– modificarea și completarea OG nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv
– modificarea OUG nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii

Documente anexate:
Proiect Ordonanţă de Urgență – publicat în data de 04.03.2015
Notă de fundamentare

Modificările propuse prin proiect, prezentate în Nota de fundamentare:

1. Modificările propuse prin prezentul proiect de act normativ vizează necesitatea asigurării fondurilor necesare pentru finanțarea proiectelor culturale, precum și asigurarea predictibilității colectării acestora.
În acest sens, se propune completarea art. 21, alin. (1) cu prevederi care să asigure alocarea cotei de 2% din încasările CN Loteria Română la Fondul Cultural Național.

2. Se exceptează de la aplicarea dispozițiilor O.G. nr.26/2013 și fondurile de garantare și contragarantare la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici sau dețin o participație majoritară.

3. Se propune ca, prin excepție de la art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013, persoanele disponibilizate de la Societatea Comercială Complexul Energetic Hunedoara – S.A. și Societatea Comercială Complexul Energetic Oltenia – S.A. să beneficieze de venitul lunar de completare prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2013.

4. Se reglementează în sensul că remunerațiile membrilor consiliul de administrație, ai consiliului supraveghere, ale directorilor și ale membrilor directoratului, stabilite în condițiile art.17 din Ordonanța Guvernului nr.29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.168/2014, rămân dobândite conform contractelor în vigoare, fără ca acestora să le fie incidente prevederile art.14 alin.(2) din Ordonanța Guvernului nr.26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară.

5. Se propune completarea art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2012, la lit. a) a alin.(2) în sensul includerii în excepțiile prevăzute la această literă și a acțiunilor de protocol și reprezentare organizate la nivelul procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

6. Având în vedere principiul neretroactivității legii, precum și a dispozițiilor art.6 alin.(2) din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, potrivit căruia „actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor”, prin propunerea de text se precizează expres că remunerațiile membrilor consiliul de administrație, ai consiliului supraveghere, ale directorilor și ale membrilor directoratului stabilite în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, rămân dobândite, fără ca acestora să le fie incidente dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/2013. Modificarea clauzelor contractuale se poate realiza doar prin acordul de voinţă al ambelor părţi.

7. La propunerea finanțatorilor, se intenționează perfectarea cadrului legal existent, prin modificarea alin.(74) din O.U.G. nr.60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, în sensul introducerii unei prevederi speciale privind preluarea finanțării garantate de către o altă persoană ce îndeplinește criteriile de eligibilitate, în sensul ca aceasta să se facă în cadrul aceluiași finanțator. Această măsură are în vedere faptul că unii beneficiari, din diferite motive, nu mai pot face față plății ratelor și dobânzilor la credit.
Așa cum este prevăzut în OUG nr.60/2009, cu modificările și completările ulterioare, la art.1 alin.(9), (10), (10²), și (10³) valorificarea bunului care face obiectul contractului de garantare, în cadrul procesului de executare silită, se efectuează de către organele competente ale ANAF, iar sumele încasate sunt venituri ale bugetului de stat, și se distribuie proporțional cu procentul de garantare după deducerea cheltuielilor de orice fel, făcute de către organele competente ale ANAF.
Prin prezenta ordonanță de urgență se dorește acomodarea legislației programului Prima casă la cea a Codului de procedură fiscală drept pentru care se propune modificarea alin.10³ al art.1 din OUG nr.60/2009 în sensul introducerii prevederii că, dacă creanța statului nu a fost acoperită integral, fie ca urmare a distribuirii prețului, fie în cazul în care bunul nu a putut fi valorificat potrivit legii, atunci, în scopul realizării integrale a creanței, organele competente ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală aplică în mod corespunzător dispozițiile O.G. nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
La solicitarea mai multor beneficiari, se introduce posibilitatea ca beneficiarul Programului care deține o locuință achiziționată sau construită în cadrul Programului să poată achiziționa o nouă locuință tot în cadrul Programului, cu condiția îndeplinirii cumulative a mai multor condiții, cum ar fi aceea ca noua locuință ce urmează a se achiziționa în cadrul Programului să aibă suprafața utilă mai mare decât locuința achiziționată sau construită inițial în cadrul Programului sau, ca valoarea noii locuințe așa cum rezultă din raportul de evaluare să fie mai mare decât valoarea evaluată la momentul acordării creditului pentru locuința achiziționată sau construită inițial în cadrul Programului. De asemenea, se consideră necesar ca locuința achiziționată sau construită inițial în cadrul Programului să fie înstrăinată prin vânzare-cumpărare cel mai târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a noii locuințe, iar creditul acordat inițial în cadrul Programului să fie lichidat până la data încheierii contractului de vânzare – cumpărare a noii locuințe în cadrul Programului, sau să fie refinanțat prin acordarea celui de-al doilea credit în cadrul Programului. Ca urmare a acestui fapt și numai în acest caz, beneficiarul Programului va da o altă declarație pe propria răspundere, declarație prin care se stipulează faptul că, fie deține în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul ori soția cel mult o locuință, respectiv cea achiziționată sau construită în cadrul Programului pe care o va înstrăina cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare – cumpărare a noii locuințe care va fi achiziționată în cadrul Programului, fie că deține în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul ori soția o locuință, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafață utilă mai mică de 50 mp și o a doua locuință, respectiv cea achiziționată sau construită inițial în cadrul Programului, pe care o va înstrăina cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare – cumpărare a noii locuințe care va fi achiziționată în cadrul Programului.
La data lichidării sau refinanțării creditului acordat inițial în cadrul Programului, se radiază ipoteca în favoarea statului și a finanțatorului, privilegiul finanțatorului, precum și interdicțiile de înstrăinare și grevare cu sarcini instituite asupra imobilului achiziționat sau construit inițial în cadrul Programului, iar în baza contractului de garantare aferent celui de al doilea credit, asupra noii locuințe se instituie în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, precum și în favoarea finanțatorilor, proporțional cu procentul de garantare, un drept de ipotecă legală de rangul I până la finalizarea procedurii de executare silită asupra imobilului care face obiectul garanției, potrivit legii, cu interdicția de înstrăinare a locuinței pe o perioadă de 5 ani și interdicția de grevare cu sarcini a acesteia pe toată durata garanției. Condiția referitoare la rangul dreptului de ipotecă trebuie să fie îndeplinită până la momentul formulării cererii de plată a noii garanții de către finanțator. În cazul primirii de către finanțator a comunicării respingerii cererii de plată a noii garanții de la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A. – I.F.N., în temeiul contractului de garantare, finanțatorul are dreptul să înscrie în cartea funciară ipoteca legală conform dispozițiilor Codului civil, concomitent cu radierea din cartea funciară a ipotecii legale instituite în favoarea statului român.
Prin excepție de la prevederile art.1 alin. (7), (7¹) și (7²), în cazul beneficiarilor care îndeplinesc condițiile prevăzute mai sus, finanțatorul, cu acordul Ministerului Finanțelor Publice, aprobă înstrăinarea locuinței achiziționate sau construite inițial în cadrul Programului, precum și ridicarea temporară a interdicției de grevare, chiar și înainte de expirarea perioadei de 5 ani în care operează interdicția de înstrăinare a locuinței, cu condiția lichidării sau refinanțării creditului inițial.
În practica derulării programului Prima casă au apărut multe solicitări ale beneficiarilor de repunere a acestora în drepturile și obligațiile aferente contractului de credit și de garantare după declararea exigibilității anticipate a finanțării acordate în cadrul Programului. În acest sens, se introduce posibilitatea ca beneficiarii Programului să poată solicita finanțatorilor o singură dată repunerea în drepturile și obligațiile inițiale urmând ca procedura și condițiile de repunere să fie stabilite prin normele de implementare aprobate prin hotărâre a Guvernului. În cazul aprobării de către finanțator a acestei solicitări, beneficiarul programului nu datorează obligații fiscale accesorii calculate la valoarea de executare a garanției, ca urmare a faptului că de la data aprobării solicitării se întrerupe termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită de către organele competente ale ANAF. După repunerea beneficiarului programului în drepturile și obligațiile inițiale, în cazul în care nu vor fi respectate clauzele contractului de credit și de garantare potrivit prevederilor de mai sus, și va fi iarăși declarată exigibilitatea anticipată a creditului, atunci beneficiarul programului datorează obligații fiscale accesorii de la data plății inițiale a valorii de executare a garanției de către Ministerul Finanțelor Publice pentru suma rămasă neachitată din contractul de credit și de garantare. În cazul aprobării solicitării de repunere a beneficiarului programului în condițiile inițiale ale contractului de credit și de garantare, finanțatorul, în termen de 5 zile de la data aprobării acestei solicitări, restituie către Ministerul Finanțelor Publice sumele reprezentând valoarea de executare a garanției.
Necesitatea introducerii posibilității repunerii beneficiarilor în situația anterioară este relevată de faptul că, în lipsa unei astfel de reglementări s-ar genera prejudicii bugetului de stat prin executarea unor garanții acordate în cadrul programului în situații în care această executare poate fi evitată.
Reglementarea propusă se aliniază scopului social al programului ”Prima casă”, urmărind să preîntâmpine situațiile în care beneficiarii vor fi deposedați de locuințele pe care le-au achiziționat în cadrul programului ca urmare a procedurii de executare silită imobiliară pe care organele competente ale ANAF sunt abilitate să o deruleze în vederea recuperării creanțelor rezultate din plata garanțiilor executate la cererea finanțatorilor care au acordat credite în cadrul programului. La nivelul normelor metodologice de aplicare a OUG nr.60/2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.368/2009, cu modificările și completările ulterioare, vor fi acomodate aspecte tehnice și procedurale cum ar fi: condițiile și termenele în care finanțatorii pot aproba repunerea beneficiarilor în situația anterioară declarării scadenței anticipate a finanțării garantate, modalitatea de revocare a deciziilor de aprobare a cererilor de plată (fiind necesară asigurarea egalității de tratament), reintroducerea contractelor de credit și de garantare în starea de monitorizare, refacerea graficului de eșalonare a ratelor de credit după repunerea titularului în situația anterioară, etc.
Tot pentru a veni în sprijinul beneficiarilor Programului se introduce posibilitatea ca finanțatorul să poată solicita Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A. – I.F.N., retragerea cererii de plată a garanției cel mai târziu până în penultima zi de efectuare a plății valorii de executare a garanției de către Ministerul Finanțelor Publice.
În practica izvorâtă din monitorizarea garanțiilor acordate în cadrul programului ”Prima casă”, s-a constatat existența unor situații în care, după declararea exigibilității anticipate a întregii finanțări garantate, respectiv după aprobarea cererii de plată a garanției de către FNGCIMM, situația financiară a beneficiarului s-a îmbunătățit, iar finanțatorii participanți în program doresc aprobarea repunerii acestora în beneficiul graficului de eșalonare aferent contractului de credit.
Se propune a fi reglementat de asemenea și aspectul privind posibilitatea de înstrăinare a locuinței, după expirarea perioadei de 5 ani în care operează interdicția de înstrăinare a locuinței achiziționate sau construite în cadrul Programului. În acest context finanțatorul, cu acordul Ministerului Finanțelor Publice, poate aproba înstrăinarea locuinței, precum și ridicarea temporară a interdicției de grevare, cu condiția achitării integrale a creditului garantat. Tot în acest caz, cumpărătorul are posibilitatea de a achita prețul locuinței prin contractarea unui credit, inclusiv în cadrul Programului, cu înscrierea unei noi ipoteci în favoarea finanțatorului care acordă creditul.
Deoarece mai multe primării (Pantelimon, Mogoșoaia etc.) s-au adresat Ministerului Finanțelor Publice cu solicitarea de renunțare la cotele părți de teren aferente locuințelor achiziționate sau construite prin programul Prima casă, în vederea efectuării lucrărilor de modernizare a drumurilor din aceste localități, respectiv realizarea lucrărilor de asfaltare, canalizare etc., se propune ca în cazul lucrărilor de interes public local efectuate de autoritățile publice locale, Ministerul Finanțelor Publice și finanțatorul, proporțional cu procentul de garantare, să-și poată exprima acordul cu privire la ridicarea ipotecii, a interdicției de grevare cu sarcini și a interdicției de înstrăinare a cotei-părți de teren aferente locuinței achiziționate sau construite în cadrul Programului, necesară executării acestor lucrări, chiar și în cazul diminuării acestor cote-părți, cu condiția ca lucrările efectuate să conducă la creșterea valorii locuinței achiziționate sau construite în cadrul programului. Întrucât chiar și definiția locuinței în cadrul Programului face referire la drumul de acces, considerăm că modernizarea acestor străzi duce nu numai la îmbunătățirea condițiilor de trai ale locuitorilor din aceste zone dar are loc chiar și sporirea valorii imobilelor achiziționate prin programul Prima Casă.

8. Scopul principal al acestui proiect de act normativ este asigurarea condițiilor pentru elaborarea unui nou cadru de reglementare și implementare a politicii în domeniul sistemelor de control intern/managerial de către Secretariatul General al Guvernului.
Adoptarea prezentului proiect de ordonanță de urgență transferă responsabilitatea Ministerului Finanțelor Publice către Secretariatul General al Guvernului cu privire la elaborarea și implementarea politicii în domeniul sistemelor de control intern/managerial și asigură o mai bună adaptare a standardelor Comisiei Europene și a standardelor COSO (Comitetul Entităților Publice de Sponsorizare a Comisiei Tradway, SUA) la necesitățile entităților publice din țara noastră.
Cu prilejul acestor schimbări se armonizează unele prevederi ale OG nr. 119/1999 cu bunele practici în domeniul controlului intern.
Detalierea modificărilor propuse:
– se abrogă art. 2 literele a), f) și g) și întrucât acestea se regăsesc şi în Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.
– se modifică denumirea marginală a art. 4, precum și alin. (1), (3), (4) și (5), precum şi art.5 alin. (2) în vederea transpunerii în cuprinsul OG nr. 119/1999 a prevederilor art.11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
– se modifică art. 6 alin. (1) lit. h) având în vedere statutul României de stat membru al Uniunii Europene, începând din 1 ianuarie 2007.
– se modifică art.9 alin. (5) astfel încât atribuțiile de aprobare, control și înregistrare sa fie într-o măsură adecvată încredințate unor persoane diferite.
– se modifică art.10 alin. (1) și (3) în scopul corelării și armonizării conținutului alin. (3) al art.10 cu prevederile alin. (1) și (4) ale aceluiași articol, cu referire la responsabilitatea conducătorilor compartimentelor de specialitate în privința realității, regularității și legalității operațiunilor ale căror documente justificative le-au certificat.
– se modifică art. 12 alin. (3) și (7) astfel încât exercitarea atribuțiilor controlorului delegat titular de către controlorul delegat înlocuitor, pe perioada absenței titularului, să nu pună în dificultate desfășurarea în bune condiții și în termen a activității de control financiar preventiv delegat, respectiv efectuarea în termenul cel mai scurt a controlului financiar preventiv delegat, permis de durata efectivă a verificărilor necesare acordării/refuzului de viză.
– se propune modificarea art. 13 alin. (5) și (6) în sensul solicitării în mod obligatoriu a opiniei neutre înainte de emiterea unui refuz de viză, având în vedere expertiza suplimentară autorizată, care oferă certitudinea că decizia luată cu privire la efectuarea sau neefectuarea unei operațiuni pentru care s-a emis intenție de refuz de viză este corectă. Astfel, crește încrederea ordonatorilor de credite în ceea ce privește rolul și misiunea controlorului delegat.
– se propune modificarea art. 17 alin. (6) în scopul armonizării cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la termenii utilizați la acordarea calificativelor la evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici prin luarea în considerare, cu ocazia evaluării profesionale, și a informațiilor referitoare la exercitarea atribuțiilor de control.
Prevederile art. 19 alin. (1), (5) și (8) au fost impuse de încetarea, la începutul anului 2006, a organizării și funcționării, la nivel teritorial, a Corpului controlorilor delegați. În ceea ce privește atribuțiile metodologice și de suport informațional pentru activitatea Corpului controlorilor delegați, acestea au fost îndeplinite, conform alin. (5) al art. 19, de o direcție de specialitate care a funcționat numai în anul 2000. Ulterior acestui an, atribuțiile pe linie metodologică au fost exercitate, în principal, de către serviciile de control financiar preventiv delegat ale Corpului controlorilor delegați. Suportul informațional în activitatea Corpului controlorilor delegați se asigură de către un compartiment de specialitate, organizat pe lângă Corpul controlorilor delegați și în subordinea controlorului financiar șef.
Art. 20 alineatul (1) se modifică ca urmare a necesității armonizării cu prevederile Legii nr. 500/2002, cu privire la creditele bugetare și creditele de angajament.
Art. 21 se modifică în scopul corelării și armonizării conținutului alin. (1) cu prevederile art. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru a respecta competența Curții de Conturi de a efectua misiuni de audit/control, în mod autonom, asupra întregii activități a entităților publice.
Se propune modificarea art. 27, 28 și 29 în scopul determinării entităților publice de a respecta prevederile legale în domeniul activității de control financiar preventiv.
Se propune abrogarea art. 30, 31 și 33 în scopul eliminării prevederilor cuprinse la aceste articole, care au devenit caduce, ca urmare a expirării perioadei de timp prevăzute pentru aplicare.

9. Ministerul Culturii a demarat începând cu anul 2013, negocieri pentru a deveni partener și membru al rețelei Traduki, în sprijinul promovării culturii scrise românești în spațiul de limbă germană și în cel balcanic. În ședința din 25.02.2015, Guvernul a aprobat Memorandumul cu tema: Aprobarea aderării Ministerului Culturii din România în cadrul rețelei Traduki.
În calitate de membru, Ministerul Culturii va avea o contribuție financiară anuală la rețeaua Traduki. În anul 2015, contribuția Ministerului Culturii va fi de 20.000 de euro.
Prin urmare, este necesară completarea Anexei 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările și completările ulterioare, prin introducerea unei noi poziții în lista Organizațiilor internaționale guvernamentale la care România a aderat în baza aprobărilor date de conducerea ministerelor și a altor instituții centrale, în sensul includerii cotizației Ministerului Culturii la rețeaua Traduki, în sumă de 20.000 Euro.

10. Se propune ca unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, să poată contracta, în condițiile legii, de la Ministerul Finanțelor Publice, până la data de 31.07.2015, împrumuturi, din vărsăminte din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreria Statului în limita a 1.290.000 mii lei pentru asigurarea prefinanţării sau cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile din perioada de programare 2007-2013, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor, în următoarele condiții:
a) dobândă: ROBOR la 3 luni comunicata de Banca Naționala a Romaniei în ultima zi lucratoare a lunii anterioare acordarii imprumutului plus o marja de 3,00 puncte procentuale și care rămâne fixa pe toată durata de derulare a imprumutului;
b) perioadă de rambursare: 15 ani;
c) termen limită de depunere la Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice a cererii adresate Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale: 31.07.2015;
d) limita de îndatorare: exceptat;
De asemenea, se propune ca unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, să poată contracta, în condițiile legii, de la Ministerul Finanțelor Publice, până la data de 31.07.2015, împrumuturi, din vărsăminte din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreria Statului în limita a 400.000,00 mii lei, astfel:
a) pentru finanțarea corecțiilor financiare aplicate proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile din perioada de programare 2007-2013, în următoarele condiții:
1. dobândă: ROBOR la 3 luni+3 puncrte procentuale
2. perioadă de rambursare: 20 ani;
3. termen limită de depunere la Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice a cererii adresate Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale: 31.07.2015;
4. limita de îndatorare: 70%;
b) pentru asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din programele naționale în următoarele condiții:
1. dobândă: ROBOR la 3 luni+3 puncrte procentuale;
2. perioadă de rambursare: 10 ani;
3. termen limită de depunere la Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice a cererii adresate Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale: 31.07.2015;
4. limita de îndatorare: 70%;
Pentru a soluționa cealaltă problemă, privind stabilirea numărului de personal se propune menținerea în anul 2015 a numărului maxim de posturi stabilit potrivit punctului 1 din procedura de stabilire a numărului maxim de posturi ce pot fi încadrate la nivelul unităților/subunităților administrativ-teritoriale, cu excepția celor din cadrul capitolelor bugetare „Învățământ” și „Asigurări și asistență socială”, finanțate din bugetele locale, precum și din capitolul bugetar „Sănătate”, indiferent de sursa de finanțare, prevăzută în anexa la OUG nr. 63/2010, stabilit pentru anul 2014.
Această măsură permite totodată, timpul necesar identificării unei alte soluții privind stabilirea numărului maxim de posturi de la nivelul celor 3.228 de unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale.

11. Având în vedere nevoia de finanțare suplimentară în domeniile medical, cultural, educație, învățământ, social și sport se impune alinierea politicilor de acordare de donații și sponsorizări a operatorii economici prevăzuți la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr.26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și completările ulterioare.

12. În domeniul valorificării bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, se propun:
– corelarea art. 1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului republicată, cu art. 2 lit. a), conform căruia, inclusiv în forma actuală a ordonanței, structurile Ministerului Afacerilor Externe au calitatea de organ de valorificare pentru bunurile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului care nu se află pe teritoriul României. Nu se aduc modificări de fond ale atribuțiilor Ministerului Afacerilor Externe, propunerea vizând doar o corelare între două articole în scopul unei coerențe superioare a textului ordonanței;
– redefinirea organelor de valorificare ca unități subordonate ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală stabilite prin ordin al președintelui acesteia;
– formularea mai clară a art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului republicată, în sensul că sunt intrate în proprietatea privată a statului bunurile confiscate în orice procedură judiciară, indiferent dacă prin hotărârea judecătorească sau încheierea judecătorului de cameră preliminară se dispune sau nu valorificarea.
Prin natura lor, aceste bunuri nu pot face parte din proprietatea publică a statului (fiind confiscate în mod frecvent bunuri mobile, inclusiv titluri de valoare sau produse alimentare), astfel încât nu este posibilă alternativa la proprietatea privată a statului, respectiv cea publică, în situația în care nu se dispune valorificarea;
– introducerea unor noi modalități de valorificare a bunurilor în scopul utilizării acestora în interes public, prin trecerea în domeniul public al statului pentru cauză de utilitate publică, având în vedere că au intrat în proprietatea privată a statului bunuri care pot fi utilizate ca sedii de instituții, necesitând totodată cheltuieli mari de administrare, precum și prin transmiterea bunurilor (menținute în proprietatea privată a statului) în administrarea regiilor autonome sau instituțiilor publice care au acest obiect de activitate sau, după caz, astfel de atribuții.
Este avută în vedere în primul rând Regia Autonomă ”Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, având ca obiect de activitate administrarea bunurilor proprietate publică și privată a statului, destinate unor acțiuni de reprezentare și protocol ale Camerei Deputaților, Senatului, Președintelui României și Guvernului, potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare.
Propunerea are în vedere implementarea art. 10 alin. (2) și (3) din Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, potrivit cărora statele membre au obligația de a se asigura că legislația permite vânzarea sau transferul bunurilor și trebuie să permită ca bunurile să fie utilizate în interes public sau pentru obiective de natură socială.
Trecerea în domeniul public se face pentru cauză de utilitate publică, fiind astfel corespunzătoare obligației statelor membre de a asigura adoptarea unor măsuri care să permită utilizarea bunurilor în interes public (art. 10 alin. (3) din Directivă), iar darea în administrarea simplă a bunurilor către regii autonome sau instituții publice corespunde obligației de a asigura adoptarea unor măsuri în vederea transferului bunurilor (art. 10 alin. (2) din Directivă).
Ordonanța Guvernului nr. 14/2007 se referă la bunuri intrate în proprietatea statului, nu la cele înghețate în vederea unei confiscări ulterioare, astfel încât reglementarea propusă nu vizează art. 10 alin. (1) din Directivă și activitatea instituției care are rolul de a asigura gestionarea bunurilor înghețate în vederea confiscării.

13. Se propune completarea alin. (2) al art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.55/2010, în sensul includerii în excepțiile prevăzute la acest alineat și a consumului de carburanți pentru activitățile inspecției judiciare și pentru activitățile desfășurate în teritoriu de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

14. Prin prezentul proiect de act normativ sunt identificate alte surse de finanţare a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, respectiv 80% din excedentul anual al Autorităţii de Supraveghere Financiară şi al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Pentru anul 2015 baza de calcul include şi excedentul rămas neutilizat din anii anteriori.
Sumele astfel colectate se virează într-un cont distinct de venituri al bugetului Fondului național unic de asigurari sociale de sănătate în termen de 20 zile calendaristice de la data depunerii situațiilor financiare anuale.
În anul 2015 aceste sume se cuprind în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu ocazia primei rectificari bugetare.
Totodată, sunt identificate si alte surse de acoperire din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate a sumelor alocate pentru contractele cost-volum/cost-volum–rezultat, respectiv din economii înregistrate urmare a schimbărilor modelelor terapeutice.
Redefinirea raportului dintre procentul numărului de pacienţi contractabil pentru fiecare terapie faţă de numărul de pacienţi eligibili şi procentul aplicat la valoarea consumului trimestrial prin stabilirea unei relaţii direct proporţionale între acestea.
Proiectul de act normativ reglementează faptul că sumele încasate din contribuţiile trimestriale pentru finanțarea din domeniul sănătății, constituie venituri la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi sunt folosite pentru încheierea de noi contracte cost volum/cost volum rezultat, pentru renegocierea numarului de pacienţi contractabili din contractele cost volum/cost volum rezultat încheiate, pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală.
Prin modificarile propuse se are în vedere introducerea în tratamentul bolnavilor a unor medicamente pentru afecţiuni în stadii evolutive de boală fără alternativă terapeutică sau pentru boli cu impact major asupra sănătăţii publice.

15. Propunerea de modificare a Legii nr. 69/2000, urmărește actualizarea cadrului normativ al măsurilor financiare din domeniul sportului, în contextul politicii europene din acest domeniu și a accesul echitabil și transparent la resursele de finanțare destinate activității sportive.

16. În scopul clarificării modului de utilizare a sumelor aprobate în bugetul de stat pentru proiectele de comunicare, informare publică și promovarea imaginii și intereselor românești peste hotare, precum și cele pentru finanțarea acțiunilor cu caracter știiințific și social-cultural cuprinse anual în bugetul Secretariatului General al Guvernului, se face precizarea că
repartizarea și utilizarea se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

17. În vederea asigurării efectuării în termenul legal a plăților aferente majorării de capital deținut de România la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare și la Corporaţia Financiară Internațională și în conformitate cu prevederile Legii nr. 186/2014 a bugetului de stat pe anul 2015, se propune înlocuirea la art. 3 din Legea nr. 323/2013, și respectiv, la art. 2 din legea nr. 352/2013 a referirii la bugetul Ministerul Finanțelor Publice- Acțiuni generale cu referirea la bugetul Ministerul Finanțelor Publice.
Precizăm că până la această dată bugetul din care s-a efectuat plata contribuțiilor României la capitalul societăților comerciale de tipul instituțiilor financiare internaționale a fost Ministerul Finanțelor Publice.

18. Se abrogă dispoziţiile art.III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2003.
Întrucât în unele localităţi din mediul rural, datorită scăderii naturale a numărului de participanți la procesul educațional, o parte din unitățile de învățământ au fost închise iar elevii frecventează în aceeași măsura cursurile la școlile din comune sau din orașele și municipiile din imediata apropiere, pentru a facilita accesul acestora la unitățile de învățământ, este necesar să se asigure transportul acestora, cu precădere acolo unde nu există trasee din transportul public județean și în special către unităţile de învăţământ din municipii.
Pentru a putea asigura egalitate de şanse la învăţătură pentru toţi elevii care sunt nevoiţi să străbată pe jos sau cu mijloace de transport improprii transportului de persoane, învechite, poluate, de la 3 km la peste 20 km zilnic reprezentând distanţa de la localitatea de domiciliu la şcoală, dus-întors propunem completarea beneficiarilor cu municipiile care au în componență sate și localități.

Prezentul proiect propune acordarea normei de hrană prevăzută de legislația în vigoare intregului personal al poliției locale, astfel cum s-a solicitat de către sindicatele reprezentative din care face parte tip de personal.

Numărul de locuri alocate în centrele de învățământ ale MAI, pe perioada 2011 – 2015, pentru cursurile de formare inițială a polițiștilor locali, se concretizează prin situația prezentată în tabelul de mai jos:
Nr. crt Nr. poliţişti locali ordine publică + rutieră
conf. art. 18 alin. (1) din Legea nr. 155/2010 Nr. locuri puse la dispoziție la unitățile de învățământ ale MAI Nr. poliţişti locali şcolarizaţi
2011 – 2014 Nr. poliţişti locali care trebuie şcolarizaţi
în anul 2015 Obs.
1 8805 anul 2011 1.620 1870 424 pol.loc. care mai trebuie să urmeze curs de formare inițială
anul 2012 1.815
anul 2013 2.583 1397
anul 2014 2.825 1853
anul 2015 2.625 3049
11.468 5.120
Datele specificate în tabel au rezultat din faptul că MDRAP a solicitat sprijin instituțiilor prefectului de a aduce la cunoștiința primarilor uat-rilor că anul 2015 este ultimul an în care poliţiştii locali cu atribuții pe ordine publică și circulație rutieră proveniți din cadrul poliției comunitare, mai pot urma un program de formare iniţială și de ai atenționa să solicite repartizarea acestora într-o instituţie de învăţământ a MAI.
Prin Omai nr. 9/2015 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98/2015), pentru anul 2015 au fost stabilite 13 centre de formare : Bucureşti, Câmpina, Slatina, Sf. Gheorghe / Gheorgheni, Iaşi, Fălticeni, Drăgăşani, Lugoj, Orăştie, Drobeta-Turnu Severin, Oradea, Cluj – Napoca, Sibiu, pentru 2625 de polițiști locali ,în care au loc cursuri de formare inițială.
Solicitările structurilor de poliție locală de repartizare a polițiștilor locali în centre de pregătire sunt pentru 3049 de locuri.
Având în vedere că între solicitările uat-urilor și numărul de locuri puse la dispoziție de MAI în anul 2015 există o diferență de peste 400 de polițiști locali care mai trebuie să urmeze curs de formare inițială, prin proiectul de lege propunem prelungirea termenului obligației de școlarizare de la 5 ani la 6 ani .
Această propunere de prelungire a perioadei de școlarizare a polițiștilor locali pe ordine publică și circulație rutieră duce la o echilibrare a bugetului local atribuit acestui scop pe o perioadă de 2 ani și preîntîmpină eventualele eliberări din funcție a polițiștilor locali, care din diferite motive nu au reușit să urmeze aceste cursuri.

- Publicitate -