Ministerul Finanțelor Publice a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordonanţă privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative. 
Potrivit notei de fundamentare, principalele modificări sunt:
I. Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală
– în vederea respectării obligațiilor asumate prin semnarea și ratificarea instrumentelor juridice de drept internațional în domeniul fiscal și asigurării unui schimb de informații fiscale efectiv, se desemnează Agenția Națională de Administrare Fiscală ca autoritate competentă în acest scop. Totodată, se prevede ca ANAF să comunice la cererea autorității solicitante orice informaţii prevăzute de respectivele instrumente juridice de drept internațional, pe care le deține, indiferent că sunt informațiile furnizate, potrivit legii, de contribuabili sau alte persoane, entități, autorități, fie că sunt informații obținute de ANAF cu ocazia verificărilor efectuate.
 – se propune completarea regulilor referitoare la selectarea contribuabililor pentru inspecția fiscală în sensul aplicării acestor reguli și în cazul inspecțiilor solicitate de alte instituții ale statului; – potrivit art. 90 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, deschiderea procedurii de insolvenţă nu afectează compensarea obligaţiei unui creditor cu cea a debitorului asupra sa, dacă condiţiile prevăzute de lege în materie de compensare legală sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii. Cu alte cuvinte, compensarea poate interveni dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru ca aceasta să opereze până la data deschiderii procedurii de insolvenţă. În mod similar, textul de lege în discuţie conferă posibilitatea ca, pe perioada procedurii de insolvenţă, să poată fi compensate creanţele reciproce născute după data deschiderii procedurii insolvenţei. Astfel, pentru a da eficienţă prevederilor art. 90 din Legea nr. 85/2014, se propune:
• reglementarea compensării sumelor negative de TVA solicitate la rambursare prin intermediul unui decont depus după data deschiderii procedurii de insolvenţă cu obligaţii fiscale născute dupa data deschiderii procedurii de insolvenţă;
• reglementarea compensării sumelor negative de TVA care nu au fost solicitate la rambursare până la data deschiderii procedurii insolvenței cu obligaţiile fiscale născute anterior deschiderii procedurii de insolvenţă. Pentru aceasta s-a prevăzut și obligația persoanei impoazabile de a solicita rambursarea respectivei sume negative de TVA prin corectarea decontului perioadei fiscale anterioare.
– s-au completat prevederile privind tipurile de garanţii cu un nou tip de garantie – polita de asigurare de garanție; – crearea unei reguli speciale de aplicare a măsurilor de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat de la autorităţi sau instituţii publice sume certe, lichide şi exigibile. În astfel de situaţii, în baza documentelor furnizate de debitor, organul de executare va institui poprirea asupra sumelor datorate de aceste autorităţi sau instituţii publice;
– reglementarea expresă a posibilităţii contribuabilului de a obţine suspendarea executării silite prin depunerea unei scrisori de garanţie bancară şi pe parcursul soluţionării acţiunii în contencios administrativ;
– în cazul popririi bancare, s-a prevăzut un termen de 3 zile pentru ca băncile să plătească sumele indisponibilizate. Acest interval creează premisele evitării situaţiilor de executări multiple, atunci când au fost poprite și indisponibilizate sume existente în mai multe conturi bancare. Astfel, în acest interval de timp, debitorul, după ce a fost informat de banca sa cu privire la popririle instituite poate solicita organului fiscal menținerea doar a uneia dintre popriri și ridicarea celorlalte care depășesc debitul înscris în titlul executoriu ce face obiectul popririi;
– s-a prevăzut scutirea de la plata taxelor extrajudiciare de timbru în cazul în care sunt solicitate organului fiscal din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală eliberarea unor certificate, adeverințe sau alte asemenea documente. În ceea ce privește impactul negativ pe bugete locale ca urmare a scutirii de la plata taxelor extrajudiciare de timbru în anul 2015, MFP apreciează că impactul scutirii asupra bugetelor locale posibil afectate este nesemnificativ, nefiind deci necesare alte măsuri pentru echilibrarea bugetelor în cauză.
II. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale
Având în vedere prelungirea prin prezentul proiect de act normativ, a termenelor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014, se impune, în vederea corelării, modificarea unor prevederi cuprinse în actul normativ primar, astfel:
• Emiterea, de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, până la data de 1 august 2017, a normelor metodologice privind procedura de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale la un sistem informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale; 10
• Precizarea termenului limită până la care își mențin valabilitatea avizele privind distribuţia aparatelor de marcat electronice fiscale acordate distribuitorilor autorizaţi, în speță data de 1 iulie 2016;
• Aplicarea unei sancțiuni pentru comercializarea de către distribuitorii autorizaţi, sau de către unităţile din reţeaua acestora acreditate pentru comercializare a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu rola jurnal, după data de 1 iulie 2016.
III. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale
Având în vedere faptul că identificarea celor mai bune soluții tehnice de implementare a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic, precum și a procedurii de supraveghere şi monitorizare a funcţionării acestora, necesită o perioadă mai lungă pentru documentare și alegere a soluțiilor legislative, se prelungesc unele termene prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014, după cum urmează:
-autorizarea de către Comisie numai a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, începând cu data de 1 aprilie 2016 ;
– interzicerea comercializării aparatelor de marcat electronice fiscale cu rolă jurnal începând cu data de 1 iulie 2016;
– obligaţia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici care au calitatea de mari contribuabili începând cu data de 1 octombrie 2016 ;
– obligaţia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici care au calitatea de contribuabili mijlocii, începând cu data de 1 ianuarie 2017 ;
– obligaţia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici care au calitatea de contribuabili mici, începând cu data de 1 mai 2017;
– aprobarea prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului pentru societatea informaţională, până la data de 31 decembrie 2015, a procedurii de avizare tehnică a modelelor de aparate de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic ;
-aprobarea prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, până la data de 31 decembrie 2015, a informaţiilor conţinute în registrul naţional de evidenţă a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, precum şi a metodologiei şi procedurii de înregistrare a acestora.
-modificarea, în termen de 360 de zile de la intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2014 a normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999.
IV. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată
Întrucât baza legislativă aplicabilă mecanismului de compensare a datoriilor neplătite la termenele scadente reglementat de OG nr. 77/1999 și legislația subsecventă acesteia nu a mai suferit modificări în ultimii 15 ani, aceasta nu este aliniată la cerinţele economice şi informatice actuale şi este o reminiscenţă a acelei perioade. Astfel, aceasta şi-a atins scopul, însă fără a-l mai servi în prezent, mai ales prin faptul că timpul alocat operațiunilor de compensare, cât şi decontărilor între partenerii de afaceri este semnificativ. În plus, şi legislaţia privind regimul facturilor s-a schimbat, iar din punct de vedere fiscal, fiecare persoană impozabilă poate să îşi stabilească formatul documentelor pe baza cărora determină taxa colectată şi taxa deductibilă conform specificului propriu de activitate, cu respectarea conţinutului de informaţii obligatorii reglementate prin Codul fiscal (semnătura şi ştampila facturilor sunt acum opţionale). Nu în cele din urmă, este de subliniat și faptul că la nivelul UE, în 2011, s-a aprobat Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale. Directiva a fost transpusă în România prin Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. Legea nr.72/2013 instituie obligaţia de plată a sumelor datorate în cel mult 60 de zile calendaristice pentru contractele între profesionişti precum şi mecanismul de aplicare a dobânzilor penalizatoare. Ca urmare, se propune abrogarea dispoziţiilor privind utilizarea altor documente de compensare în afara celor prevăzute în regulamentul de compensare. Totodată, s-a prevăzut expres că procedurile de compensare aflate în derulare încetează de drept la data intrării în vigoare a prezentului act normativ caz în care autorităţile competente restituie documentaţia depusă în vederea compensării.
V. Eliminarea obligativităţii aplicării ştampilei
Prin prezentul proiect se propue eliminarea obligativităţii aplicării ştampilei atât a declaraţiilor, cererilor şi altor documentele depuse de către persoane fizice, persoane juridice de drept privat aşa cum sunt definite în Codul civil, precum şi de către entităţile fără personalitate juridică la instituţii sau autorităţi publice cât şi a documentelor sau altor înscrisuri emise între aceste entităţi sau persoane. În schimb, regula nu se aplică persoanelor juridice de drept public care vor aplica ştampila pe documentele emise de către acestea, conform regulilor aplicabile în prezent.
VI. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificarile si completarile ulterioare
In vederea coroborarii prevederilor OUG nr.146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificarile si completarile ulterioare cu cele ale OUG nr.88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificarea ulterioara, si tinand cont de faptul ca in prezent se afla in faza de implementare si testare sistemului naţional de raportare s-a impus modificarea prevederilor alin.(4) ale art.5 din OUG nr.146/2002 in sensul stabilirii pentru institutiile publice a obligatiei de a transmite unitatilor teritoriale ale trezoreriei statului bugetele de venituri si cheltuieli astfel cum sunt acestea aprobate potrivit reglementarilor legale in vigoare.
De asemenea, avand in vedere ca s-a aprobat crearea unui sistem care sa gestioneze investitiile publice in Romania, a fost necesar sa fie modificate si prevederile alin.(5) al art.5 din OUG nr.146/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, eliminandu-se obligatia unitatilor trezoreriei statului de a verifica listele de investiţii intocmite de institutiile publice si aprobate in conditiile legii. Astfel, acest alineat a fost reformulat, stabilindu-se principalele verificari pe care le efectueaza in continuare unitatile teritoriale ale trezoreriei statului la decontarea sumelor in numerar sau prin virament din conturile institutiilor publice, respectiv verificarea existentei bugetelor de venituri si cheltuieli transmise de institutiile publice potrivit prevederilor alin.(4) al aceluiasi articol, respectarea incadrarii in prevederile bugetare si in creditele bugetare deschise si repartizate si/sau in disponibilitatile de fonduri, dupa caz, precum si alte obiective stabilite potrivit reglementarilor legale in vigoare.
Prin prezenta ordonanţă se reglementează și unele aspecte privind finanțarea și/sau gestionarea sumelor bonificate de BNR, la contul curent în valuta deținut de MFP .
Documente anexate:
Proiect Ordonanţă  – publicat în data de 10.07.2015
Notă de fundamentare