Autor: Alex Milcev, Partener EY România

Subiectul care a ținut mediul de afaceri pe jar în ultimele luni pare că se apropie de o finalitate. Caruselul TVA split a pornit cu aplicare universală, amenzi disproporționate și încălcarea legislației europene. Inițiativele de temperare a acestor reglementări au ținut câteva luni, urmare a presiunilor mediului de afaceri și negocierilor constante cu autoritățile fiscale și factorii decizionali. Legislația a trecut prin diferite forme: până a fost publicată în Monitorul Oficial, s-a aflat în dezbatere în comisiile Senatului și ale Camerei Deputaților sau a fost aprobată în plenul Camerei Deputaților.

Așadar, o serie de întrebări sunt în discuție pe temă TVA split în momentul de față:

Ce formă va fi în vigoare la 1 ianuarie 2018? Cum va afecta această formă societățile? Ce amploare vor avea modificările asupra sistemelor ERP ale companiilor? Care sunt investițiile materiale pe care acestea trebuie să le facă? Cât de mult îngreunează mecanismul split TVA activitatea companiilor și ce resurse trebuie implicate? Ce aspecte tehnice au rămas neacoperite? Sunt amenzile pentru neaplicarea sistemului conforme cu legislația? Care sunt consecințele dacă Președintele nu promulgă proiectul de lege, astfel încât legislația să fie modificată la 1 ianuarie 2018?

De asemenea, o serie de modificări ale Codulul fiscal au fost introduse prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 79/2017. În acest context, au fost foarte multe discuții în mediul de afaceri în ceea ce privește inoportunitatea multora dintre aceste modificări legislative.

Una dintre cele mai relevante modificări se referă la regulile privind deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda, care se modifică semnificativ începând cu 1 ianuarie 2018, ca urmare a transpunerii Directivei privind combaterea evaziunii fiscale. Conform formei publicate în Monitorul Oficial a actului legislativ, plătitorii de impozit pe profit – cu excepția entităților independente – vor putea deduce costurile excedentare ale îndatorării în limita a 200.000 Euro plus 10% din indicatorul EBITDA ajustat în scopuri fiscale.

În acest moment, Legea pentru aprobarea OUG nr. 79/2017 este în dezbatere în Parlament, unde se preconizează că va suferi o serie de modificări, printre altele propunându-se majorarea limitelor de deductibilitate la nivelurile maxime prevăzute de Directiva privind combaterea evaziunii fiscale – anume 3.000.000 Euro plus 30% din indicatorul EBITDA.

Reamintim că regulile aplicabile până la data de 31 decembrie 2017 prevăd cheltuielile cu dobânzile deductibile limitat, cu unele excepții, în funcție de două criterii: rata dobânzii aferente împrumutului respectiv (în RON sau în valută) și gradul de îndatorare al contribuabilului.

Statele membre UE trebuie să transpună prevederile acestei Directive, România optând chiar să o facă mai devreme decât data limită propusă de aceasta. Directiva oferă o serie de opțiuni și o oarecare flexibilitate statelor membre în implementarea măsurilor propuse, așa încât este interesant de urmărit în ce măsură România va reuși să facă alegerile potrivite pentru a crea un cadru fiscal atractiv pentru companiile locale și potențialii investitori străini.

În plus, Ordonanța de Urgență aduce modificări în ceea ce privește impozitul pe veniturile microintreprinderilor, în sensul că se introduce obligativitatea aplicării acestui sistem pentru persoanele juridice române cu o cifră de afaceri anuală de sub 1 milion de Euro. Această măsură va avea un efect negativ în sensul descurajării start-up-urilor, deoarece va face imposibilă recuperarea pierderilor fiscale înregistrate în general în faza de investiție. Totuși, în urma dezbaterilor din Parlament, este posibilă păstrarea caracterului opțional, în anumite condiții, a acestui sistem de impozitare, după cum se întâmpla și până la 31 decembrie 2017.

Mai este și problema spinoasă a transferului contribuțiilor, unde aspectele fiscale sunt până la urmă destul de clare. Ce nu este clar însă, este modalitatea practică de implementare – multe companii oscilând între simpla creștere a salariului brut și acordarea unor indemnizații / bonusuri lunare în locul unei asemenea creșteri.

Sunt mai multe întrebări și pe marginea re-criminalizării unor fapte precum reținerea dar și nevirarea unor impozite la bugetul de stat.

Vom aborda astfel de aspecte practice cum sunt cele de mai sus, dar și multe altele în cadrul Conferinței anuale de fiscalitate a EY România din 18 ianuarie 2018.