HG 791/2010 – Modificarea si completarea Normelor Codului fiscal si aprobarea normelor de aplicare a art. III din OUG 58/2010

HOTARAREA nr. 791/2010 din 02 august 2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, precum si pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale (HG 791/2010)
2010-09-10 – Modificata de OUG 82/2010 pentru modificarea art. 7 alin. (1) pct. 2 subpct. 2.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum si pentru modificarea art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale
2010-08-03 – Data de intrare in vigoare: 3 august 2010.
2010-08-03 – Versiune initiala Monitorul Oficial: HG-791-2010-modificare-norme-codul-fiscal-norme-contributii-sociale.pdf
2010-08-03 – Publicata in Monitorul Oficial nr. 542 din 3 august 2010.
Cuprins HG 791/2010
Art. I – IV HG 791/2010
ANEXA 1 (Anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a titlului IX din Codul fiscal)
ANEXA 2 NORME METODOLOGICE de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale [Anexa 2 a fost abrogata prin OUG 82/2010]

HOTARAREA nr. 791 din 2 august 2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004 , precum si pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale

În temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata ,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. I
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal , aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004 , publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

A. Titlul I „Dispozitii generale” se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Codul fiscal:
Definitii ale termenilor comuni
Art. 7. – (1) În intelesul prezentului cod, cu exceptia titlului VI, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
[…]
2.1. Orice activitate poate fi reconsiderata ca activitate dependenta daca indeplineste cel putin unul dintre urmatoarele criterii:
a) beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele de conducere ale platitorului de venit, si respecta conditiile de munca impuse de acesta, cum ar fi: atributiile ce ii revin si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru;
b) in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca si altele asemenea;
c) beneficiarul de venit contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu;
d) platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura;
e) platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit;
f) orice alte elemente care reflecta natura dependenta a activitatii.
2.2. În cazul reconsiderarii unei activitati ca activitate dependenta, impozitul pe venit si contributiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate si virate, fiind datorate solidar de catre platitorul si beneficiarul de venit. În acest caz se aplica regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate in afara functiei de baza.
[…]

Norme metodologice:
1. O activitate poate fi reconsiderata, potrivit criteriilor prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal, ca activitate dependenta, in cazul in care raportul juridic in baza caruia se desfasoara activitatea nu reflecta continutul economic al acestuia.
Activitatile desfasurate in mod independent, in conditiile legii, care genereaza venituri din profesii libere, precum si drepturile de autor si drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activitati dependente potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 2.1 si 2.2 din Codul fiscal.

Codul fiscal:
Definitia sediului permanent
Art. 8. – (1) În intelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazin, atelier, precum si o mina, un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale, precum si locul in care continua sa se desfasoare o activitate cu activele si pasivele unei persoane juridice romane care intra intr-un proces de reorganizare prevazut la art. 27^1.
(3) Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de constructie, ansamblu sau montaj sau activitati de supervizare legate de acestea, numai daca santierul, proiectul sau activitatile dureaza mai mult de 6 luni.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune urmatoarele:
a) folosirea unei instalatii numai in scopul depozitarii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului;
b) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi depozitate sau expuse;
c) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi procesate de catre o alta persoana;
d) vanzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse in cadrul unor expozitii sau targuri fara caracter permanent ori ocazionale, daca produsele ori bunurile sunt vandute nu mai tarziu de o luna dupa incheierea targului sau a expozitiei;
e) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de informatii pentru un nerezident;
f) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul desfasurarii de activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar de catre un nerezident;
g) pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinatie a activitatilor prevazute la lit. a)-f), cu conditia ca intreaga activitate desfasurata in locul fix sa fie de natura preparatorie sau auxiliara.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) si (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent in Romania, in ceea ce priveste activitatile pe care o persoana, alta decat un agent cu statut independent, le intreprinde in numele nerezidentului, daca persoana actioneaza in Romania in numele nerezidentului si daca este indeplinita una din urmatoarele conditii:
a) persoana este autorizata si exercita in Romania autoritatea de a incheia contracte in numele nerezidentului, cu exceptia cazurilor in care activitatile respective sunt limitate la cele prevazute la alin. (4) lit. a)-f);
b) persoana mentine in Romania un stoc de produse sau bunuri din care livreaza produse sau bunuri in numele nerezidentului.
(6) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania daca doar desfasoara activitate in Romania prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar avand un statut independent, in cazul in care aceasta activitate este activitatea obisnuita a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Daca activitatile unui astfel de agent sunt desfasurate integral sau aproape integral in numele nerezidentului, iar in relatiile comerciale si financiare dintre nerezident si agent exista conditii diferite de acelea care ar exista intre persoane independente, agentul nu se considera ca fiind agent cu statut independent.
(7) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania numai daca acesta controleaza sau este controlat de un rezident ori de o persoana ce desfasoara o activitate in Romania prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
(7^1) Persoanele juridice romane beneficiare ale unor prestari de servicii de natura activitatilor de lucrari de constructii, montaj, supraveghere, consultanta, asistenta tehnica si orice alte activitati, executate de persoane juridice straine sau fizice nerezidente pe teritoriul Romaniei, au obligatia sa inregistreze contractele incheiate cu acesti parteneri la organele fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Contractele incheiate de persoane juridice romane cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente pentru activitati desfasurate in afara teritoriului Romaniei nu fac obiectul inregistrarii potrivit prezentelor dispozitii. Pentru incadrarea ca sediu permanent a unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau a activitatilor de supraveghere legate de acestea si a altor activitati similare, se va avea in vedere data de incepere a activitatii din contractele incheiate cu persoanele juridice romane beneficiare sau orice alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat la realizarea contractului de baza.
(8) În intelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considera a fi baza fixa.

Norme metodologice:
2. Sintagma loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalatii utilizate pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, indiferent daca acestea sunt ori nu utilizate exclusiv in acest scop. Un loc de activitate exista si acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare cladiri pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, ci dispune doar de un spatiu. Nu este important daca cladirile, echipamentele sau instalatiile sunt detinute in proprietate, sunt inchiriate ori se gasesc in alt fel la dispozitia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba in piata sau locul de activitate poate fi situat in cladirea unei alte societati, atunci cand un nerezident are in permanenta la dispozitie anumite cladiri sau parti ale acestora, detinute in proprietate de alta societate.
3. Este suficient ca un nerezident sa aiba la dispozitia sa un spatiu utilizat pentru activitati economice pentru ca acesta sa constituie un loc de activitate, nefiind necesar niciun drept legal de utilizare a respectivului spatiu.
4. Desi nu este necesar niciun drept legal oficial de utilizare a unui anumit spatiu pentru ca locul respectiv sa constituie sediu permanent, simpla prezenta a unui nerezident intr-o anumita locatie nu inseamna ca locatia respectiva se gaseste la dispozitia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de urmatoarele situatii in care reprezentanti ai unui nerezident sunt prezenti in spatiile unei alte societati:
a) Un vanzator care isi viziteaza cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi si se intalneste cu directorul de achizitii in biroul acestuia. În acest caz, cladirea clientului nu se afla la dispozitia societatii pentru care lucreaza vanzatorul si nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfasoara activitatile nerezidentului. Cu toate acestea, in functie de situatia existenta, se poate aplica art. 8 alin. (5) din Codul fiscal pentru a considera ca exista un sediu permanent.
b) Un angajat al unei societati caruia i se permite, pe o perioada lunga de timp, sa utilizeze un birou in sediul unei alte societati pentru a asigura respectarea de catre societatea din urma a obligatiilor asumate prin contractul incheiat cu prima societate. În acest caz, angajatul desfasoara activitati legate de obiectul primei societati, iar biroul ce se gaseste la dispozitia sa in sediul celeilalte societati va constitui un sediu permanent al angajatorului sau, daca biroul este pus la dispozitia sa pe o perioada de timp suficient de lunga pentru a constitui un «loc de activitate» si daca activitatile efectuate acolo depasesc activitatile precizate in art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
c) O societate de transport rutier care foloseste zilnic o perioada scurta de timp o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra marfuri achizitionate de acel client. În acest caz, prezenta societatii de transport rutier la platforma de livrare este de scurta durata si societatea nu poate considera ca acel loc se afla la dispozitia sa si constituie un sediu permanent al societatii.
d) Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe saptamana intr-o cladire mare de birouri ce apartine principalului lui client. În acest caz, prezenta zugravului in acea cladire de birouri in care isi desfasoara activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului.
5. Cuvintele «prin care» trebuie sa se aplice in toate situatiile in care activitatile economice sunt desfasurate intr-o anumita locatie ce este la dispozitia societatii in acest scop. Astfel, se va considera ca o societate angajata pentru pavarea unui drum isi desfasoara activitatea «prin» locatia in care are loc activitatea.
6. Locul de activitate trebuie sa fie «fix», astfel incat sa existe o legatura intre locul de activitate si un anumit punct geografic. Nu este importanta perioada de timp in care o societate a unui stat contractant opereaza in celalalt stat contractant daca nu face acest lucru intr-un loc distinct, dar nu inseamna ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie sa fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana intr-un anumit loc. Atunci cand activitatile economice ale unei societati sunt deplasate intre locatii invecinate, pot exista dificultati in a stabili daca exista un singur «loc de activitate». Daca exista mai multe locuri de activitate si daca celelalte conditii ale sediului permanent sunt indeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea mai multe sedii permanente. Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci cand o anumita locatie, in interiorul careia sunt deplasate activitatile, poate fi identificata ca formand un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic, in ceea ce priveste activitatea respectiva. Acest principiu poate fi ilustrat prin exemple:
a) O mina constituie un singur loc de activitate, chiar daca activitatile pot fi deplasate dintr-o locatie in alta in interiorul acelei mine, deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografica si comerciala din punct de vedere al activitatii miniere. Un «hotel de birouri» in care o firma de consultanta inchiriaza in mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma, deoarece, in acest caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanta. O strada pietonala, o piata deschisa sau un targ in care isi fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc de activitate al respectivului comerciant.
b) Faptul ca activitatile pot fi desfasurate intr-o zona geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un zugrav lucreaza succesiv in cadrul unei serii de contracte fara legatura intre ele pentru mai multi clienti diferiti, intr-o cladire mare de birouri, fara sa existe contract pentru un proiect complex de zugravire a cladirii, cladirea nu este considerata ca unic loc de activitate. Daca insa un zugrav efectueaza, in cadrul unui singur contract, lucrari in toata cladirea pentru un singur client, acest contract reprezinta un singur proiect si cladirea in ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic.
c) O zona in care activitatile sunt desfasurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si care nu intruneste aceleasi conditii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un consultant lucreaza in diferite sucursale din locatii diferite in cadrul unui singur proiect de instruire profesionala a angajatilor unei banci, fiecare sucursala este considerata separat. Daca insa respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou in altul in cadrul aceleiasi sucursale, se va considera ca el ramane in acelasi loc de activitate. Locatia unica a sucursalei se incadreaza in conditia de tot unitar din punct de vedere geografic, situatie care lipseste in cazul in care consultantul se deplaseaza intre sucursale aflate in locatii diferite.
7. Deoarece locul de activitate trebuie sa fie fix, se considera sediu permanent daca acel loc de activitate are un anumit grad de permanenta. Se considera astfel ca exista un sediu permanent atunci cand locul de activitate a fost mentinut pe o perioada mai lunga de 6 luni. Astfel, in cazul activitatilor a caror natura este repetitiva, fiecare perioada in care este utilizat locul de activitate trebuie analizata in combinatie cu numarul de ocazii in care s-a utilizat respectivul loc, care se pot intinde pe un numar de ani.
Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent chiar daca exista doar pentru o perioada scurta de timp. Astfel:
a) Întreruperile temporare de activitate nu determina incetarea existentei sediului permanent. Cand un anumit loc de activitate este utilizat numai in intervale scurte de timp, dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara.
b) De asemenea, in situatiile in care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un numar de societati similare conduse de aceeasi persoana sau de persoane asociate. În aceasta situatie se evita considerarea locului de activitate ca fiind utilizat altfel decat in scopuri temporare de fiecare dintre societati.
c) Atunci cand un loc de activitate care a fost la inceput conceput pentru a fi utilizat pe o perioada de timp scurta, incat nu constituia sediu permanent, dar este in realitate mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate si se transforma retroactiv in sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la infiintarea sa chiar daca a existat, in practica, doar pe o perioada scurta de timp, daca acesta a fost prematur lichidat datorita unor situatii deosebite, cum ar fi esecul investitiei.
8. Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce il utilizeaza trebuie sa isi desfasoare integral sau partial activitatile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie sa fie permanenta in sensul ca nu exista intreruperi ale operatiunilor, ci operatiunile trebuie desfasurate cu regularitate.
9. Atunci cand activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau stiintifice, cladirile, ori activele necorporale, precum brevetele, procedurile si alte proprietati similare, sunt inchiriate sau acordate in leasing unor terti printr-un loc fix de activitate mentinut de o societate a unui stat contractant in celalalt stat, aceasta activitate va conferi, in general, locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelasi lucru este valabil si atunci cand printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Daca o societate a unui stat inchiriaza sau acorda in leasing utilaje, echipamente, cladiri sau proprietati necorporale unei societati a celuilalt stat fara ca pentru aceasta inchiriere sa mentina un loc fix de activitate in celalalt stat, atunci utilajele, echipamentele, cladirea sau proprietatile necorporale inchiriate nu constituie un sediu permanent al locatorului, cu conditia ca obiectul contractului sa fie limitat la simpla inchiriere a utilajelor sau echipamentelor. Acesta este si cazul cand locatorul furnizeaza personal, ulterior instalarii, pentru a opera echipamentul, cu conditia ca responsabilitatea acestuia sa fie limitata la operarea si intretinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea si controlul locatarului. Daca personalul are responsabilitati mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrarile in care va fi utilizat echipamentul, sau daca opereaza, asigura service, inspecteaza si intretine echipamentul sub responsabilitatea si controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depasi simpla inchiriere a echipamentului si poate constitui o activitate antreprenoriala. În acest caz se considera ca exista un sediu permanent daca este indeplinit criteriul permanentei.
10. Activitatea unei societati este desfasurata in principal de catre antreprenor sau de catre personal aflat intr-o relatie de angajare retribuita cu societatea. Acest personal include angajati si alte persoane care primesc instructiuni de la societate ca agenti dependenti. Prerogativele acestui personal in relatiile sale cu tertii sunt irelevante. Nu are nicio importanta daca agentul dependent este autorizat sau nu sa incheie contracte, daca lucreaza la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat si daca activitatea societatii este desfasurata in principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activitatile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea si intretinerea acestui echipament. Deci, masinile cu castiguri, automatele cu vanzare si celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui stat in celalalt stat constituie un sediu permanent in functie de desfasurarea de catre societate si a altor activitati in afara de instalarea initiala a masinilor. Nu exista un sediu permanent atunci cand societatea doar instaleaza masinile si apoi le inchiriaza altor societati. Un sediu permanent exista atunci cand societatea care instaleaza masinile se ocupa pe cont propriu si de operarea acestora si de intretinerea lor. Acelasi lucru este valabil si atunci cand masinile sunt operate si intretinute de un agent dependent al societatii.
11. Un sediu permanent exista imediat ce societatea incepe sa isi desfasoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci cand societatea pregateste activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp in care locul fix de activitate este infiintat de catre societate nu trebuie luata in calcul, cu conditia ca aceasta activitate sa difere substantial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va inceta sa existe odata cu renuntarea la locul fix de activitate sau odata cu incetarea oricarei activitati desfasurate prin acesta, respectiv atunci cand toate actele si masurile ce au legatura cu activitatile anterioare ale sediului permanent sunt incheiate, cum ar fi finalizarea tranzactiilor curente, intretinerea si repararea utilajelor. O intrerupere temporara a operatiunilor nu poate fi privita insa ca o incetare a activitatii. Daca locul fix de activitate este inchiriat unei alte societati, acesta va servi in mod normal numai activitatilor acelei societati, si nu activitatilor locatorului; in general, sediul permanent al locatorului inceteaza sa existe, cu exceptia situatiilor in care acesta continua sa isi desfasoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.
12. Desi o locatie in care echipamentul automat este operat de catre o societate poate constitui un sediu permanent in tara in care este situat, trebuie facuta o distinctie intre un computer, ce poate fi instalat intr-o locatie astfel incat in anumite conditii poate constitui sediu permanent, si datele si software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web internet, care reprezinta o combinatie de software si date electronice, nu constituie un activ corporal, nu are o locatie care sa poata constitui un «loc de activitate» si nu exista «un amplasament, cum ar fi cladiri sau, in unele cazuri, echipamente sau utilaje» in ceea ce priveste software-ul si datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web si prin intermediul caruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locatie fizica si locatia fizica poate constitui un «loc fix de activitate» al societatii care opereaza serverul.
13. Distinctia dintre site-ul web si serverul pe care acesta este stocat si utilizat este importanta, deoarece societatea care opereaza serverul poate fi diferita de societatea care desfasoara activitati prin site-ul web. Este frecventa situatia ca un site web prin care o societate desfasoara activitati sa fie gazduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Desi onorariile platite unui furnizor de servicii internet in cadrul acestui aranjament pot avea la baza dimensiunea spatiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul si datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul si locatia acestuia nu sunt la dispozitia societatii, chiar daca respectiva societate a putut sa stabileasca ca site-ul sau web va fi gazduit pe un anumit server dintr-o anumita locatie. În acest caz, societatea nu are nicio prezenta fizica in locatia respectiva, deoarece site-ul web nu este corporal. În aceste cazuri nu se poate considera ca respectiva societate a dobandit un loc de activitate prin aranjamentul de gazduire a site-ului. În cazul in care societatea care desfasoara activitati printr-un site web are serverul la dispozitia sa, aceasta detine in proprietate sau inchiriaza serverul pe care este stocat si utilizat site-ul web si opereaza acest server, locul in care se afla serverul constituie un sediu permanent al societatii daca sunt indeplinite celelalte conditii ale art. 8 din Codul fiscal.
14. Computerul intr-o anumita locatie poate constitui un sediu permanent numai daca indeplineste conditia de a fi fix. În cazul unui server, nu este relevanta posibilitatea ca serverul sa fie deplasat, ci daca acesta este in realitate deplasat sau nu. Pentru ca un server sa constituie un loc de activitate fix, el trebuie sa fie amplasat intr-un anumit loc pe o perioada de timp suficienta pentru a fi considerat fix.
15. Pentru a se stabili daca activitatea unei societati este desfasurata integral sau partial printr-un astfel de echipament trebuie sa se analizeze de la caz la caz daca datorita acestui echipament societatea are la dispozitie facilitati acolo unde sunt indeplinite functiile de activitate ale societatii.
16. Atunci cand o societate opereaza un computer intr-o anumita locatie, poate exista un sediu permanent chiar daca nu este necesara prezenta niciunui angajat al societatii in locatia respectiva pentru a opera computerul. Prezenta personalului nu este necesara pentru a se considera ca o societate isi desfasoara activitatile partial sau total intr-o locatie, atunci cand nu se impune prezenta personalului pentru a desfasura activitati in acea locatie. Aceasta situatie se aplica comertului electronic in aceeasi masura in care se aplica si altor activitati in care echipamentul functioneaza automat, cum ar fi in cazul echipamentului automat de pompare utilizat in exploatarea resurselor naturale.
17. Un alt aspect este cel legat de faptul ca nu se poate considera ca exista un sediu permanent atunci cand operatiunile de comert electronic desfasurate prin computer intr-o anumita locatie dintr-o tara sunt limitate la activitatile pregatitoare sau auxiliare descrise in art. 8 alin. (4) din Codul fiscal. Pentru a se stabili daca anumite activitati efectuate intr-o astfel de locatie intra sub incidenta art. 8 alin. (4) din Codul fiscal, ele trebuie analizate de la caz la caz, tinand seama de diversele functii indeplinite de societate prin respectivul echipament. Activitatile ce sunt in general privite ca fiind activitati pregatitoare sau auxiliare includ in special:
a) furnizarea unei legaturi de comunicatii – foarte asemanatoare cu o linie telefonica – intre furnizori si clienti;
b) publicitatea pentru bunuri sau servicii;
c) transmiterea informatiilor printr-un server-oglinda in scopuri de securitate si eficienta;
d) culegerea de date de piata pentru societate;
e) furnizarea de informatii.
18. Exista un sediu permanent cand aceste functii constituie partea esentiala si semnificativa a activitatii de afaceri a societatii sau cand alte functii centrale ale societatii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societatii, intrucat aceste functii depasesc activitatile prevazute la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
19. Functiile centrale ale unei anumite societati depind de natura activitatii desfasurate de respectiva societate. Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor in scopul gazduirii site-urilor web sau a altor aplicatii pentru alte societati. Pentru acesti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce ofera servicii clientilor reprezinta o componenta a activitatii comerciale ce nu este considerata o activitate pregatitoare sau auxiliara.
În cazul unei societati denumite «e-tailer» sau «e-comerciant» ce are ca activitate vanzarea de produse prin internet si nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locatie nu este suficienta pentru a concluziona ca activitatile desfasurate in acel loc sunt mai mult decat activitati pregatitoare si auxiliare. Într-o astfel de situatie trebuie sa se analizeze natura activitatilor desfasurate din perspectiva activitatii derulate de societate. Daca aceste activitati sunt strict pregatitoare sau auxiliare fata de activitatea de vanzare de produse pe internet si locatia este utilizata pentru a opera un server ce gazduieste un site web care, asa cum se intampla adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informatii potentialilor clienti, se aplica art. 8 alin. (4) din Codul fiscal si locatia nu va constitui un sediu permanent. Daca functiile tipice aferente vanzarii sunt realizate in acea locatie, cum ar fi prin incheierea contractului cu clientul, procesarea platii si livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat in acel loc, aceste activitati nu pot fi considerate strict pregatitoare sau auxiliare.
20. În ceea ce priveste aplicarea art. 8 alin. (5) din Codul fiscal, pentru a stabili daca un furnizor de servicii internet constituie un sediu permanent, atunci cand acesta ofera serviciul de a gazdui pe server site-urile web ale altor societati, se pune intrebarea daca este aplicabil art. 8 alin. (5) din Codul fiscal. Art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu se aplica deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt considerati agenti ai societatilor carora le apartin site-urile web, deoarece acestia nu au autoritatea de a incheia contracte in numele acestor societati si nu incheie in mod obisnuit astfel de contracte sau deoarece ei sunt considerati agenti cu statut independent ce actioneaza conform activitatii lor obisnuite, lucru evidentiat si de faptul ca ei gazduiesc site-uri web pentru societati diferite. Este de asemenea clar ca intrucat site-ul web prin care o societate isi desfasoara activitatea nu este in sine o «persoana», conform definitiei prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 20 din Codul fiscal, art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera ca exista un sediu permanent, in virtutea faptului ca site-ul web este un agent al societatii, in sensul acelui alineat.
21. La definirea sediului permanent se au in vedere comentariile la art. 5 «Sediu permanent» din Modelul conventiei de evitare a dublei impuneri al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

Codul fiscal:
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
Art. 11 – (1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unui tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei.
(1^1) Autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie efectuata de un contribuabil declarat inactiv prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(1^2) De asemenea, nu sunt luate in considerare de autoritatile fiscale tranzactiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Procedura de declarare a contribuabililor inactivi va fi stabilita prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Ordinul si lista contribuabililor declarati inactivi se comunica contribuabililor carora le sunt destinate si persoanelor interesate, prin afisarea pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(2) În cadrul unei tranzactii intre persoane romane si persoane nerezidente afiliate, precum si intre persoane romane afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau al serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor, prin care pretul de piata se stabileste pe baza preturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile catre persoane independente;
b) metoda cost-plus, prin care pretul de piata se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzatoare;
c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul de piata se stabileste pe baza pretului de revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

Norme metodologice:
22. Reconsiderarea evidentelor, realizata de autoritatea fiscala in scopul reflectarii pretului de piata al bunurilor si serviciilor, se efectueaza si la cealalta persoana afiliata implicata.
23. La estimarea pretului de piata al tranzactiilor se poate utiliza una dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor;
b) metoda cost-plus;
c) metoda pretului de revanzare;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
24. În termeni generali, pretul de piata este determinat prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolata daca se desfasoara intre persoane independente.
25. Metoda compararii preturilor
Determinarea pretului de piata are la baza comparatia pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entitati independente de aceasta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii intre persoane afiliate, pretul de piata este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, in conditiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in acelasi punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile de livrare si de plata. În acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate recurge la:
a) compararea preturilor convenite intre persoane afiliate cu preturile convenite in relatiile cu persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea interna a preturilor);
b) compararea preturilor convenite intre persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea externa a preturilor).
Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, pretul de piata al tranzactiei este determinat prin compararea pretului de vanzare al marfurilor si serviciilor identice sau similare, vandute in cantitati comparabile, cu pretul de vanzare al marfurilor si al serviciilor supuse evaluarii. În cazul in care cantitatile nu sunt comparabile, se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite. Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele in plus sau in minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate.
26. Metoda cost-plus
Pentru determinarea pretului pietei, metoda se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferului de marfuri sau de servicii intre persoane afiliate, este reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea in vedere o marja de profit care este corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. În acest caz, pretul de piata al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus. În cazul in care marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit in mod corespunzator prin referinta la costul plus profitul aceluiasi furnizor in comparatie cu tranzactiile necontrolate. În completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost castigat in tranzactii comparabile de catre o persoana independenta.
27. Metoda pretului de revanzare
În cazul acestei metode pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat de la o persoana afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret (pretul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzatoare (marja pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului incearca sa isi acopere cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare in functie de operatiunile efectuate (luand in considerare activele utilizate si riscul asumat) si sa realizeze un profit corespunzator. În acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului intre entitati afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei brute si dupa ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru bunurile procurate si vandute in cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoana independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.
La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:
a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala si revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite pe piata in ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb si inflatia;
b) modificarile survenite in starea si gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
c) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei schimbari a marjei de pret.
De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata in cazul in care cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata si atunci cand, inainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate si, in aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata.
28. În sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute in liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, se intelege metoda marjei nete si metoda impartirii profitului.
29. Metoda marjei nete
Metoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoana in urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, si estimarea acestei marje pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoana in tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute in tranzactii comparabile efectuate de persoane independente.
Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii intre anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi indicatori ai persoanelor independente care activeaza in cadrul aceluiasi domeniu de activitate.
În utilizarea metodei marjei nete trebuie luate in considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile. În acest sens vor fi avuti in vedere urmatorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piata si a bunurilor echivalente, eficienta si strategia de management, pozitia pe piata, diferenta in structura costurilor si nivelul experientei in afaceri.
30. Metoda impartirii profitului
Metoda impartirii profitului se foloseste atunci cand tranzactiile efectuate intre persoane afiliate sunt interdependente, astfel incat nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea profitului obtinut de persoanele afiliate in urma uneia sau a mai multor tranzactii si impartirea acestor profituri intre persoanele afiliate proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre persoane independente. Împartirea profiturilor trebuie sa se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate si a costurilor suportate in urma uneia sau a mai multor tranzactii de catre fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel incat sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele folosite de catre fiecare dintre parti.
31. În cazul compararii tranzactiilor dintre persoane afiliate si cele independente se au in vedere:
a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, in masura in care aceste particularitati influenteaza pretul de piata al obiectului respectivei tranzactii;
b) functiile indeplinite de persoane in tranzactiile respective.
La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute in vedere: importanta economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor si a responsabilitatilor intre partile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor si echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
32. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor dintre persoane afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai sus. În vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au in vedere urmatoarele elemente:
a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;
b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate implicate in tranzactii supuse liberei concurente;
c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii comparabilitatii;
d) circumstantele cazului individual;
e) activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
f) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si ale activitatii contribuabilului;
g) documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil.
33. Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in considerare in examinarea pretului de piata sunt:
a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;
b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;
c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si distributiei ale entitatilor implicate;
d) clauzele cuprinse in contractele de transfer privind: obligatiile, termenele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;
e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;
f) conditiile speciale de concurenta.
34. În aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau in considerare datele si documentele inregistrate in momentul in care a fost incheiat contractul.
În cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca terte parti independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzatoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).
În situatia in care in legatura cu transferul bunurilor si al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (conditii de plata sau facilitati de credit pentru client diferite de practica comerciala obisnuita), precum si in cazul furnizarii partiale de materiale de catre client sau servicii auxiliare, la determinarea pretului de piata trebuie sa se ia in considerare si acesti factori.
35. La aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau in considerare preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:
a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;
b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piata;
c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.
36. Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanele afiliate.
În cazul furnizarilor de servicii se iau in considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente in anumite domenii (transport, asigurare). În cazul in care nu exista tarife comparabile se foloseste metoda «cost-plus».
37. În cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. În situatia in care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama in numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlata.
La calcularea profitului, autoritatile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate. Daca un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza si o persoana afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura si sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta.
Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate in considerare pietele pe care s-a facut publicitatea si cota de piata a respectivelor persoane afiliate in vanzarile de bunuri si servicii carora li s-a facut reclama.
38. Cand un contribuabil acorda un imprumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci cand acesta primeste un astfel de imprumut (credit), indiferent de scopul si destinatia sa, pretul pietei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate in conditii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului.
În cazul serviciilor de finantare intre persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza:
a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii beneficiarului si a fost utilizata in acest scop;
b) daca a existat o schema de distributie a profitului.
Încadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului va fi presupusa daca la data acordarii imprumutului nu se asteapta in mod cert o rambursare a imprumutului sau daca contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.
Atunci cand se examineaza dobanda, trebuie luate in considerare: suma si durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb, precum si alte circumstante de acordare a imprumutului.
Raportarea conditiilor de imprumut are in vedere ratele dobanzii aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o persoana independenta. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului).
39. În cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri si de servicii este necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo unde, in tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au in vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.
40. Atunci cand se stabileste pretul de piata al drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoane afiliate.
În cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile sunt transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si daca sunt incluse in pretul acestora.
41. În cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se au in vedere urmatoarele:
a) intre persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatiimama, in numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, in masura in care baza lor legala este relatia juridica ce guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de entitati furnizeaza in plus servicii persoanelor afiliate sau daca in pretul bunurilor si in valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau in considerare si serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o persoana independenta;
b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generala, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate in fapt.
Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatile fiscale vor lua in considerare si Liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.”

B. Titlul II „Impozitul pe profit”

1. Punctul 11^5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„11^5. Prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal nu se aplica contribuabililor aflati in inactivitate temporara sau care au declarat pe propria raspundere ca nu desfasoara activitati la sediul social/sediile secundare, situatii inscrise, potrivit prevederilor legale, in registrul comertului sau in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, dupa caz. În cazul in care contribuabilii solicita inscrierea, in cursul anului, a situatiilor mentionate, prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal se aplica pentru perioada cuprinsa intre inceputul anului si data cand contribuabilul inregistreaza la oficiul registrului comertului/registrul tinut de instantele judecatoresti competente cererea de inscriere de mentiuni. Daca perioada de inactivitate temporara/nedesfasurare a activitatii inceteaza in cursul anului, contribuabilii aplica prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal pentru perioada ramasa din anul respectiv.”

2. Dupa punctul 11^7 se introduce un nou punct, punctul 11^8, cu urmatorul cuprins:

„Codul fiscal:
Impozit minim
Art. 18. […]
(5) Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. b) efectueaza pentru trimestrele I-III comparatia impozitului pe profit trimestrial cu impozitul minim prevazut la alin. (3), recalculat in mod corespunzator pentru trimestrul respectiv, prin impartirea impozitului minim anual la 12 si inmultirea cu numarul de luni aferente trimestrului respectiv. În situatia in care perioada impozabila incepe sau se incheie in cursul unui trimestru, impozitul minim prevazut la alin. (3) se recalculeaza corespunzator numarului de zile aferente trimestrului respectiv. Pentru definitivarea impozitului pe profit datorat se efectueaza comparatia impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual prevazut la alin. (3).

Norme metodologice:
11^8. Exemplu de calcul
Un contribuabil inregistreaza la data de 31 decembrie 2009 venituri totale anuale in suma de 250.000 lei, carora le corespunde, in conformitate cu prevederile art. 18 alin. (3) din Codul fiscal, un impozit minim anual de 6.500 lei, respectiv 1.625 lei trimestrial.
În trimestrul I 2010, contribuabilul determina un impozit pe profit de 1.800 lei. În urma efectuarii comparatiei impozitului pe profit aferent trimestrului I cu impozitul minim trimestrial rezulta impozit pe profit datorat de 1.800 lei.
În trimestrul II 2010, impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului este 3.300 lei. Impozitul pe profit pentru trimestrul II este 1.500 lei (3.300 – 1.800) determinat ca diferenta intre impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului si impozitul pe profit datorat in trimestrul I. În urma efectuarii comparatiei impozitului pe profit aferent trimestrului II cu impozitul minim trimestrial rezulta impozit minim datorat in suma de 1.625 lei.
În trimestrul III 2010, impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului este 6.925 lei. Impozitul pe profit pentru trimestrul III este 3.500 lei (6.925 – 1.800 – 1.625) determinat ca diferenta intre impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului si impozitul datorat in trimestrele I si II. În urma efectuarii comparatiei impozitului pe profit aferent trimestrului III cu impozitul minim trimestrial rezulta impozit pe profit datorat de 3.500 lei.
La sfarsitul anului 2010, contribuabilul inregistreaza impozit pe profit anual in suma de 5.000 lei.
În cazul in care contribuabilul efectueaza definitivarea exercitiului financiar 2010 pana la data de 25 februarie 2011, in urma efectuarii comparatiei impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual de 6.500 lei rezulta impozit pe profit datorat pentru anul 2010 la nivelul impozitului minim in suma de 6.500 lei. Astfel, avand in vedere faptul ca impozitul pe profit declarat in cursul anului a fost de 6.925 lei, la finele anului contribuabilul inregistreaza un impozit pe profit de recuperat final in suma de 425 lei (6.925 – 6.500) lei.
În cazul in care contribuabilul efectueaza definitivarea exercitiului financiar 2010 pana la data de 25 aprilie 2011, declara si plateste pentru trimestrul IV al anului 2010 impozit pe profit in suma egala cu impozitul pe profit calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, adica suma de 3.500 lei. În urma efectuarii comparatiei impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual de 6.500 lei rezulta impozit pe profit datorat pentru anul 2010 la nivelul impozitului minim in suma de 6.500 lei. În acest caz, avand in vedere faptul ca impozitul pe profit declarat in cursul anului a fost de 10.425 lei, la finele anului contribuabilul inregistreaza un impozit pe profit de recuperat final in suma de 3.925 lei (10.425 – 6.500) lei.”

3. Punctul 22 se abroga.

4. La punctul 23, dupa litera g) se introduce o noua litera, litera h), cu urmatorul cuprins:
„h) cheltuielile privind serviciile care vizeaza eficientizarea, optimizarea, restructurarea operationala si/sau financiara a activitatii contribuabilului.”

5. Punctul 45 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Codul fiscal:
h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora. Exceptia nu se aplica pentru cheltuielile reprezentand valoarea de inregistrare a titlurilor de participare tranzactionate pe piata autorizata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, in perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv;

Norme metodologice:
45. Cheltuielile reprezentand pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comerciala la care se detin titlurile de participare sau ca urmare a evaluarii potrivit reglementarilor contabile, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
În sensul prevederilor art. 20 lit. b) si art. 21 alin. (4) lit. h) din Codul fiscal, obligatiunile pe termen lung reprezinta obligatiunile cu maturitate/scadenta mai mare de un an, stabilita conform prospectului de emisiune.”

6. Punctul 70 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„70. În sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin banci internationale de dezvoltare se intelege:
– Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporatia Financiara Internationala (C.F.I.) si Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.);
– Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);
– Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.);
– banci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionala similare.
Prin imprumut garantat de stat se intelege imprumutul garantat de stat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publica, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intra sub incidenta prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal si dobanzile/pierderile din diferente de curs valutar, aferente imprumuturilor obtinute in baza obligatiunilor emise, potrivit legii, de catre societatile comerciale, cu respectarea cerintelor specifice de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata din Romania, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele admise la tranzactionare pe piete straine de valori mobiliare reglementate de autoritatea in domeniu a statelor respective.”

7. Punctul 71^3 se abroga.

8. Dupa punctul 93 se introduc doua noi puncte, punctele 93^1 si 93^2, cu urmatorul cuprins:

„Codul fiscal:
Credit fiscal
Art. 31. […]
(3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain si daca persoana juridica romana prezinta documentatia corespunzatoare, conform prevederilor legale, din care sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain.

Norme metodologice:
93^1. Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain si daca persoana juridica romana prezinta documentul ce atesta plata impozitului confirmat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
93^2. Cand o persoana juridica rezidenta in Romania obtine venituri/profituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitarii in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.”

9. Punctul 100 se abroga.

10. Punctele 100^1 si 100^2 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Codul fiscal:
CAPITOLUL VI Impozitul pe dividende
Declararea, retinerea si plata impozitului pe dividende
Art. 36. – (1) O persoana juridica romana care distribuie/plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe dividende retinut catre bugetul de stat, astfel cum se prevede in prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut distribuit/platit unei persoane juridice romane.
(3) Impozitul pe dividende se declara si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se distribuie/plateste dividendul. În cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana:
a) unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine, la data platii dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora inclusiv;
b) fondurilor de pensii facultative, respectiv fondurilor de pensii administrate privat;
c) organelor administratiei publice care exercita, prin lege, drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de actionar al statului la acele persoane juridice romane.
(5) Cota de impozit pe dividende prevazuta la alin. (2) se aplica si asupra sumelor distribuite/platite fondurilor deschise de investitii, incadrate astfel, potrivit reglementarilor privind piata de capital.

Norme metodologice:
100^1. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 36 din Codul fiscal, nefiind considerate dividende, urmatoarele distribuiri:
a) distribuiri de titluri de participare suplimentare, astfel cum acestea sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. a) din Codul fiscal, efectuate in legatura cu o operatiune de majorare a capitalului social al unei persoane juridice, care nu modifica, pentru participantii la persoana juridica respectiva, procentul de detinere a titlurilor de participare;
b) distribuiri in legatura cu dobandirea/rascumpararea de catre o societate comerciala de actiuni proprii, potrivit legii, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. b) din Codul fiscal;
c) distribuiri efectuate cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre participanti, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. d) din Codul fiscal.
În cazul in care aceste distribuiri sunt efectuate in legatura cu operatiuni in cazul carora Legea nr. 31/1990 , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, impune efectuarea unor rotunjiri de valoare a titlurilor de participare detinute de participanti, modificarea datorata acestor rotunjiri nu se considera modificare a procentului de detinere a titlurilor la persoana juridica respectiva.
100^2. În aplicarea prevederilor art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, pentru dividendele distribuite si neplatite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator. Pentru dividendele distribuite si platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul.
Intra sub incidenta prevederilor art. 36 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal si dividendele distribuite si platite, dupa data de 1 ianuarie 2007, chiar daca acestea sunt distribuite din profiturile nerepartizate ale exercitiilor financiare anterioare anului 2007, in masura in care beneficiarul indeplineste conditiile prevazute de acest alineat.
În sensul prevederilor art. 36 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, conditia privitoare la perioada de detinere a participatiei minime are in vedere o perioada de 2 ani consecutivi, impliniti la data platii dividendelor.
Nu intra sub incidenta prevederilor art. 36 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal dividendele distribuite de persoane juridice romane fondurilor de pensii facultative sau fondurilor de pensii administrate privat, entitati care, in conformitate cu prevederile specifice de infiintare si organizare, nu dobandesc personalitate juridica si nu se incadreaza in categoria fondurilor deschise de investitii, potrivit reglementarilor privind piata de capital.”

11. Punctul 100^3 se abroga.

C. Titlul III „Impozitul pe venit”

1. La punctul 3, dupa a treia liniuta se introduce o noua liniuta, cu urmatorul cuprins:
„- indemnizatia acordata persoanei cu handicap grav in situatia in care angajatorul nu poate asigura acesteia un inlocuitor al asistentului personal, potrivit legii;”.

2. Dupa punctul 23^2 se introduce un nou punct, punctul 23^3, cu urmatorul cuprins:
„23^3. Sunt venituri din profesii libere si veniturile din activitati desfasurate in mod independent, in conditiile legii, ca profesii reglementate, inclusiv in cazul in care activitatea este desfasurata pe baza de contract, pentru societati comerciale sau alte entitati reglementate potrivit legii sa desfasoare activitati care genereaza venituri din profesii libere.”

3. Dupa punctul 24 se introduce un nou punct, punctul 24^1, cu urmatorul cuprins:
„24^1. Sunt considerate venituri din activitati independente veniturile din drepturi de autor si drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 , cu modificarile si completarile ulterioare.”

4. Punctul 25 se abroga.

5. Dupa punctul 36 se introduce un nou punct, punctul 36^1, cu urmatorul cuprins:
„Codul fiscal:
Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla
Art. 48. – (1) Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 49 si 50.
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea activitatii;
b) veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu o activitate independenta;
c) castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii, cu exceptia reorganizarilor, cand se pastreaza destinatia bunurilor;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu o activitate independenta;
f) veniturile inregistrate de casele de marcat cu memorie fiscala, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri in regim de taxi.
(3) Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;
b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despagubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.
(4) Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, justificate prin documente;
b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite;
c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute in titlul II, dupa caz;
d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;
3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;
4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu conditia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre suportator.
(5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
d) cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie;
f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
f^1) cheltuielile reprezentand tichetele de vacanta acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contributiile efectuate in numele angajatilor la fonduri de pensii facultative, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 400 euro anual pentru o persoana;
h) prima de asigurare voluntara de sanatate, conform legii, in limita echivalentului in lei a 250 euro anual pentru o persoana;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al contribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitatii independente;
j) cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii;
k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, altele decat institutiile care desfasoara activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria – rata de leasing – in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;
m) cotizatii platite la asociatiile profesionale in limita a 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
n) cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, in limita a 5% din venitul brut realizat.
(6) Baza de calcul se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociatiile profesionale.
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in strainatate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat in strainatate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele prevazute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h);
e) donatii de orice fel;
f) amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere si penalitatile datorate autoritatilor romane si straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) Abrogata
i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polita de asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul beneficiarilor de venit;
l^1) in perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, cu exceptia situatiei in care vehiculele se inscriu in oricare dintre urmatoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: interventie, reparatii, paza si protectie, curierat, transport de personal la si de la locul de desfasurare a activitatii, precum si vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenti de vanzari si de agenti de recrutare a fortei de munca;
2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru activitatea de taxi;
3. vehiculele utilizate pentru inchirierea catre alte persoane, inclusiv pentru desfasurarea activitatii de instruire in cadrul scolilor de soferi;
m) alte sume prevazute prin legislatia in vigoare.
(8) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie.
(9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii.

Norme metodologice:
36^1. Prin reorganizare se intelege orice schimbare a modalitatii de exercitare a unei activitati, precum si transformarea formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, pentru activitati care genereaza venituri supuse impozitului pe venit, in conditiile continuarii activitatii.
În cazul reorganizarii unei activitati potrivit legislatiei in materie, cand nu se pastreaza destinatia bunurilor, se include in venitul brut al afacerii si contravaloarea bunurilor si drepturilor din patrimoniul afacerii care se reorganizeaza.”

6. Dupa punctul 42 se introduc doua noi puncte, punctele 42^1 si 42^2, cu urmatorul cuprins:
„42^1. Pentru contribuabilii persoane fizice care desfasoara o activitate independenta ca intreprindere individuala, venitul net se poate determina pe baza de norme anuale de venit, cu respectarea prevederilor art. 49 din Codul fiscal.
42^2. La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de venit determinat prin inmultirea cu 12 a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata reprezinta venitul net anual inainte de aplicarea criteriilor de corectie.”

7. La punctul 68 litera a), dupa a saptea liniuta se introduce o noua liniuta, cu urmatorul cuprins:
„- valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii;”.

8. La punctul 68, dupa litera c) se introduce o noua litera, litera c^1), cu urmatorul cuprins:
„c^1) sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestuia la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie;”.

9. La punctul 68, dupa litera l) se introduce o noua litera, litera l^1), cu urmatorul cuprins:
„l^1) sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, conform legii, precum si sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;”.

10. La punctul 70, dupa litera h) se introduce o noua litera, litera i), cu urmatorul cuprins:
„i) tichetele cadou acordate potrivit legii, indiferent daca acestea sunt acordate potrivit destinatiei si cuantumului prevazute la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal.”

11. La punctul 82, prima liniuta se abroga.

12. Dupa punctul 109 se introduce un nou punct, punctul 109^1, cu urmatorul cuprins:
„109^1. Valoarea tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor cadou, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii, luata in calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominala. Veniturile respective se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite.”

13. La punctul 111 litera b), dupa a treia liniuta se introduce o noua liniuta, cu urmatorul cuprins:
„- sumelor reprezentand drepturile prevazute la pct. 68 lit. c^1) si l^1) din Codul fiscal.”

14. Dupa punctul 111 se introduce un nou punct, punctul 111^1, cu urmatorul cuprins:
„111^1. În cazul sumelor platite direct de catre angajat care are calitatea de participant la o schema de pensii facultative, pentru determinarea bazei de calcul a impozitului pe veniturile din salarii, contributiile la fondurile de pensii facultative platite se deduc din veniturile lunii in care s-a efectuat plata contributiei, in limita venitului realizat, pe baza documentelor justificative emise de catre fondul de pensii facultative.”

15. Punctul 140^2 se abroga.

16. La punctul 144^1, primul paragraf se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Codul fiscal:
(1^1) Veniturile sub forma de dobanzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum si cele la depozitele clientilor, constituite in baza legislatiei privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, realizate incepand cu 1 iulie 2010, se impun cu o cota de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului. Virarea impozitului se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii in cont.
(2) Veniturile sub forma de dobanzi realizate incepand cu 1 iulie 2010 pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate se impun cu o cota de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire. În situatia sumelor primite sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat de catre platitorii de venit se efectueaza la momentul platii dobanzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii/rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul platii dobanzii, pentru venituri de aceasta natura, pe baza contractelor civile.

Norme metodologice:
144^1. Veniturile sub forma de dobanzi realizate pana la data de 30 iunie 2010 inclusiv sunt venituri neimpozabile.
Veniturile sub forma de dobanzi realizate incepand cu data de 1 iulie 2010 se impun cu o cota de 16% din suma acestora.
Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de 16% este constituita din veniturile calculate incepand cu data de 1 iulie 2010 pana la data scadentei depozitului si inregistrate in contul curent sau in contul de depozit al titularului.
Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de 16% este constituita din veniturile calculate incepand cu data de 1 iulie 2010 si pentru dobanzile aferente depozitelor la vedere, depozitelor clientilor constituite in baza legislatiei privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, conturilor curente, instrumentelor de economisire, precum si contractelor civile.”

17. Punctul 144^2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Codul fiscal:
(3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2) se efectueaza astfel:
a) castigul net determinat la sfarsitul fiecarui trimestru din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se impune cu o cota de 16%. Obligatia calcularii si virarii impozitului reprezentand plata anticipata trimestriala in contul impozitului pe castigul net anual impozabil revine contribuabilului, pe baza declaratiei de impunere trimestriala depusa pana la data 25 inclusiv a lunii urmatoare fiecarui trimestru, prin luarea in calcul a impozitului stabilit la sfarsitul trimestrului anterior. Termenul de declarare constituie si termen de plata a impozitului reprezentand plata anticipata trimestriala, in contul impozitului pe castigul net anual impozabil, catre bugetul de stat. Impozitul de plata/de restituit se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe castigul net determinat la sfarsitul fiecarui trimestru si plata anticipata aferenta trimestrului anterior;
a^1) castigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se impune cu o cota de 16%, pe baza declaratiei de impunere. Obligatia calcularii si virarii impozitului pe castigul net anual impozabil datorat revine contribuabilului, pe baza declaratiei de impunere depusa, potrivit prevederilor art. 83. Impozitul anual de plata/de restituit se determina ca diferenta intre impozitul pe castigul net anual impozabil si plata anticipata aferenta castigului net determinat la sfarsitul trimestrului IV;

Norme metodologice:
144^2. Plata anticipata aferenta fiecarui trimestru se determina ca diferenta intre impozitul pe castigul net cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul trimestrului pentru care se face calculul si impozitul pe castigul net stabilit la sfarsitul trimestrului anterior.
Impozitul pe castigul net cumulat de la inceputul anului, luat in calcul la stabilirea platii anticipate, se determina aplicandu-se cota de impozit de 16% asupra diferentei pozitive dintre totalul castigurilor si pierderilor inregistrate pana la sfarsitul trimestrului pentru care se face calculul.
În situatia in care diferenta dintre totalul castigurilor si pierderilor inregistrate cumulat de la inceputul anului este negativa, pentru trimestrul respectiv nu se datoreaza plata anticipata.
Impozitul pe castigul net anual impozabil de plata/de restituit la sfarsitul anului fiscal se determina ca diferenta intre impozitul pe castigul net anual impozabil si platile anticipate datorate in anul fiscal respectiv.”

18. Dupa punctul 144^4 se introduce un nou punct, punctul 144^5, cu urmatorul cuprins:
„144^5. Pierderea neta aferenta perioadei 1 ianuarie 2010-30 iunie 2010 asimilata pierderii nete anuale reprezinta suma pierderilor inregistrate in cazul transferului titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, indiferent de perioada de detinere a titlurilor respective.”

19. Punctul 146^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„146^1. Drepturile primite in conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare, reprezinta venituri din pensii.
La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plata unica potrivit Legii nr. 411/2004 , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 204/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare, se va acorda un singur plafon neimpozabil de 1.000 lei de la fiecare fond de pensii.
La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plati esalonate in rate, in conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 204/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare, se va acorda un singur plafon neimpozabil de 1.000 lei aferent ratei lunare de la fiecare fond de pensii.”

20. Dupa punctul 171 se introduce un nou punct, punctul 171^1, cu urmatorul cuprins:
„Codul fiscal:
[…]
(7) În situatia rezilierii, in cursul anului fiscal, a contractelor incheiate intre parti in care chiria este exprimata in lei, platile anticipate stabilite potrivit prevederilor art. 63 alin. (2) vor fi recalculate de organul fiscal competent la cererea contribuabilului, pe baza de documente justificative.

Norme metodologice:
171^1. Contribuabilii care reziliaza contractele de inchiriere in cursul anului au obligatia sa instiinteze in scris in termen de 5 zile organul fiscal competent. În acest sens se vor anexa, in copie, documentele din care sa rezulte rezilierea contractelor de inchiriere, cum ar fi declaratia pe propria raspundere.”

21. La punctul 176, primul paragraf se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Codul fiscal:
Declaratia de impunere
Art. 83. – (1) Contribuabilii care realizeaza, individual sau intr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din activitati agricole, determinate in sistem real, au obligatia de a depune o declaratie de impunere la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului. Declaratia de impunere se completeaza pentru fiecare sursa si categorie de venit. Pentru veniturile realizate intr-o forma de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.
(1^1) Declaratia de impunere se completeaza si pentru contribuabilii prevazuti la art. 63 alin. (2), caz in care platile anticipate de impozit vor fi luate in calcul la stabilirea impozitului anual datorat, pentru situatiile in care intervin modificari ale clauzelor contractuale, cu exceptia art. 82 alin. (7).
(2) Declaratia de impunere se completeaza si pentru castigul net anual impozabil/pierderea neta anuala, generat/generata de:
a) tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise;
b) operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.
(2^1) Declaratia de impunere trimestriala se completeaza pentru castigul net determinat/pierderea neta determinata la sfarsitul fiecarui trimestru, generat/generata de tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise.
(3) Nu se depun declaratii de impunere pentru urmatoarele categorii de venituri:
a) venituri nete determinate pe baza de norme de venit, cu exceptia contribuabililor care au depus declaratii de venit estimativ in luna decembrie si pentru care nu s-au stabilit plati anticipate, conform legii;
b) venituri din cedarea folosintei bunurilor prevazute la art. 63 alin. (2), a caror impunere este finala;
c) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate salariilor, pentru care informatiile sunt cuprinse in fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevazuti la art. 60;
d) venituri din investitii, cu exceptia celor prevazute la alin. (2), precum si venituri din premii si din jocuri de noroc, a caror impunere este finala;
e) venituri din pensii;
f) venituri din activitati agricole, a caror impunere este finala potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);
g) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;
h) venituri din alte surse.

Norme metodologice:
176. Declaratiile de impunere se depun de contribuabilii care realizeaza, individual sau dintr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor si venituri din activitati agricole pentru care venitul net se determina in sistem real.
Fac exceptie de la depunerea declaratiei de impunere contribuabilii prevazuti la art. 63 alin. (2) din Codul fiscal si cei care obtin venituri potrivit prevederilor art. 52 alin. (1) lit. a)-e) din Codul fiscal si care au optat pentru impunerea veniturilor potrivit prevederilor art. 78 si 79 din Codul fiscal, pentru care impozitul retinut este final.”

22. Dupa punctul 181^1 se introduce un nou punct, punctul 181^2, cu urmatorul cuprins:
„181^2. Contribuabilii, pe baza declaratiei de impunere depuse in conformitate cu prevederile art. 83 din Codul fiscal, au obligatia calcularii impozitului datorat pe venitul net anual impozabil/castigul net anual impozabil si a diferentelor de impozit anual datorate/de recuperat, rezultate prin regularizarea impozitului anual datorat cu platile anticipate stabilite.”

23. Dupa punctul 188 se introduce un nou punct, punctul 188^1, cu urmatorul cuprins:
„188^1. În cazul societatii civile cu personalitate juridica constituite potrivit legii speciale si care este supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, se aplica regulile de determinare a venitului net din activitati independente.
Persoanele fizice care obtin venituri dintr-o activitate desfasurata intr-o forma de organizare cu personalitate juridica (SPRL) constituita potrivit legii speciale si care este supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, au obligatia sa asimileze acest venit distribuit venitului net anual din activitati independente.”

24. Punctul 189 se abroga.

25. Punctul 193 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Codul fiscal:
Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati dependente
Art. 88. – Persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania sunt impozitate potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu.

Norme metodologice:
193. Veniturile obtinute de persoanele fizice nerezidente din Romania din activitati dependente se impoziteaza separat pe fiecare sursa/loc de realizare, impozitul lunar calculat fiind impozit final. Dupa incheierea anului fiscal, organul fiscal va elibera documentul care atesta venitul realizat si impozitul platit pentru anul fiscal respectiv, la cererea contribuabilului.
Profesorii si cercetatorii nerezidenti care desfasoara o activitate in Romania ce depaseste perioada de scutire stabilita prin conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu diverse state se impun pentru veniturile realizate in intervalul de timp ce depaseste perioada de scutire, potrivit titlului III din Codul fiscal.”

26. Dupa punctul 193 se introduce un nou punct, punctul 193^1, cu urmatorul cuprins:
„193^1. Veniturile din activitati dependente obtinute ca urmare a desfasurarii activitatii in Romania de persoane fizice rezidente ale unor state cu care Romania nu are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri si platite de angajatori rezidenti sau nerezidenti se impoziteaza in Romania din prima zi de desfasurare a activitatii. De asemenea, se impun din prima zi de desfasurare a activitatii dependente in Romania si veniturile obtinute de persoanele fizice care nu fac dovada rezidentei intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.”

27. La punctul 194, literele a) si b) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„194. a) În aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania se impun daca persoana fizica este prezenta in Romania una sau mai multe perioade de timp ce depasesc in total 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada si conditiile mentionate in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain si numai daca respectiva persoana fizica face dovada rezidentei in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
b) În aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania si sunt prezente in Romania o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada si conditiile mentionate in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain se impun in Romania daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
– salariul este platit de un angajator care este rezident sau in numele acestuia;
– salariul este suportat de un sediu permanent pe care angajatorul nerezident il are in Romania (veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania).”

28. Punctele 196 si 197 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„196. Contribuabilii platiti din strainatate de un angajator nerezident care isi prelungesc perioada de sedere in Romania, precum si cei care, prin prezente repetate in Romania, depasesc 183 de zile sau perioada mentionata in conventiile de evitare a dublei impuneri sunt obligati sa instiinteze in scris organul fiscal competent despre depasirea acestui termen, caz in care datoreaza impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfasurarii activitatii in Romania.
197. În situatia in care persoanele fizice care au desfasurat activitatea in Romania intr-o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza ori in perioada si conditiile mentionate in conventiile de evitare a dublei impuneri si au fost platite din strainatate isi prelungesc perioada de sedere in Romania peste 183 de zile sau peste perioada mentionata in conventie, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfasurata in Romania este datorat incepand cu prima zi de sosire in Romania. În acest caz, contribuabilul depune la organul fiscal competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate in perioada anterioara prelungirii sederii in Romania, in termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate sau a perioadei mentionate in conventie.
În situatia in care beneficiarul venitului realizeaza salariul intr-o suma globala pe un interval de timp, dupa ce a expirat perioada de 183 de zile sau perioada mentionata in conventie, sumele inscrise in declaratii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globala a salariului declarat impartita la numarul de luni din acea perioada.”

29. Punctul 203 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Codul fiscal:
Creditul fiscal extern
Art. 91 […]
(2) Creditul fiscal extern se acorda daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain in care s-a platit impozitul;
b) impozitul platit in strainatate, pentru venitul obtinut in strainatate, a fost efectiv platit in mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin retinere la sursa de catre platitorul venitului. Plata impozitului in strainatate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competenta a statului strain respectiv;
c) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevazute la art. 41.
[…]

Norme metodologice:
203. Persoanele fizice rezidente romane cu domiciliul in Romania si persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate.
În situatia in care, pentru veniturile din strainatate de natura celor prevazute la art. 41 lit. a), c) si f) din Codul fiscal, statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deduca, pentru fiecare sursa de venit, din impozitul pe venit datorat in Romania impozitul pe venit platit in strainatate, in conditiile prevazute de Codul fiscal.
Veniturile din strainatate realizate de contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si de cei prevazuti la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, precum si impozitul aferent, a carui plata in strainatate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, exprimate in unitatile monetare proprii fiecarui stat, se vor transforma in lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei din anul de realizare a venitului respectiv.”

30. Punctele 205-209 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„205. Pentru veniturile realizate in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care nu au fost globalizate in vederea impozitarii, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit platit in strainatate, dar nu mai mult decat cel datorat pentru un venit similar in Romania, potrivit Codului fiscal.
206. Daca suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mare decat impozitul platit in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, suma recunoscuta care se deduce este la nivelul impozitului platit in strainatate. În situatia in care suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mica decat impozitul platit in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, suma recunoscuta reprezentand creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 204.
207. Calcularea creditului fiscal extern se face de contribuabil separat pe fiecare sursa de venit. În situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare sursa de venit si pe fiecare tara.
208. În cazul veniturilor prevazute la art. 41 lit. d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal extern se acorda pentru fiecare venit similar din Romania. Creditul fiscal extern pentru veniturile din statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, a caror impunere in Romania este finala, se va acorda astfel:
a) in situatia in care in strainatate cota de impozit este mai mare decat cea prevazuta in titlul III din Codul fiscal pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicandu-se cota prevazuta in acest titlu;
b) in situatia in care cota de impozit este mai mica in strainatate decat cota de impozit pentru un venit similar din Romania, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului platit in strainatate, iar impozitul anual ramas de achitat in Romania se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe venit calculat aplicandu-se cota de impozit prevazuta la titlul III din Codul fiscal si impozitul pe venit platit in strainatate pentru venitul realizat in strainatate.
Pentru veniturile prevazute la art. 41 lit. d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal se acorda potrivit prevederilor pct. 205.
209. Contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si cei prevazuti la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, care desfasoara activitate salariala in strainatate si sunt platiti pentru activitatea salariala desfasurata in strainatate de catre angajatorul roman, se impun in Romania pentru veniturile realizate din activitatea salariala desfasurata in strainatate.
În cazul in care acelasi venit din salarii este supus impunerii atat in Romania, cat si in strainatate, statului strain revenindu-i dreptul de impunere potrivit conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu respectivul stat, organul fiscal competent din Romania va proceda la regularizarea impozitului datorat de rezidentul roman, pe baza cererii depuse. În vederea regularizarii impozitului, contribuabilii care au fost impusi pentru aceleasi venituri obtinute din salarii atat in Romania, cat si in alt stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri vor depune la registratura organului fiscal competent sau prin posta, impreuna cu cererea de restituire, urmatoarele documente justificative:
a) fisa fiscala intocmita de angajatorul rezident in Romania sau de catre un sediu permanent in Romania care efectueaza plati de natura salariala;
b) certificatul de atestare a impozitului platit in strainatate de contribuabil, eliberat de autoritatea competenta a statului strain, sau orice alt document justificativ privind venitul realizat si impozitul platit in celalalt stat, eliberat de autoritatea competenta din tara in care s-a obtinut venitul;
c) contractul de detasare;
d) orice alte documente ce pot sta la baza determinarii sumei impozitului platit in strainatate pentru veniturile platite de angajatorul rezident in Romania sau de catre un sediu permanent in Romania.
Procedura de regularizare a impozitului datorat de rezidentul roman se va stabili prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Veniturile din activitati dependente desfasurate in strainatate si platite de un angajator nerezident nu sunt impozabile in Romania potrivit prevederilor Codului fiscal si nu fac obiectul creditului fiscal extern.”

31. Dupa punctul 209 se introduce un nou punct, punctul 209^1, cu urmatorul cuprins:
„209^1. Cand o persoana fizica rezidenta in Romania obtine venituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitului pe venit in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.”

32. Punctul 210 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„210. La sfarsitul anului fiscal vizat, contribuabilul anexeaza la declaratia de impunere documentele justificative privind venitul realizat si impozitul platit, eliberate de autoritatea competenta din tara in care s-a obtinut venitul si cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri. Aceste documente sunt utilizate pentru aplicarea metodelor de evitare a dublei impuneri prevazute in conventiile de evitare a dublei impuneri.”

33. Dupa punctul 211 se introduc doua noi puncte, punctele 212 si 213, cu urmatorul cuprins:
„Codul fiscal:
Dispozitii tranzitorii
Art. 94 […]
(4) Prevederile art. 49 alin. (2^1), art. 50 alin. (1) lit. a) si alin. (2) lit. a) se vor aplica corespunzator incepand cu 1 iulie 2010.

Norme metodologice:
212. Pentru anul 2010, in situatia in care venitul net din activitati independente stabilit pe baza normei de venit este inferior salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata inmultit cu 12, directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia recalcularii normelor de venit, astfel:
a) pentru perioada 1 ianuarie 2010-30 iunie 2010, venitul net determinat pe baza normei de venit este egal cu norma de venit anuala stabilita in anul 2009 pentru anul 2010 impartita la 2;
b) pentru perioada 1 iulie 2010-31 decembrie 2010, venitul net aferent perioadei reprezinta jumatate din norma anuala de venit, norma anuala determinata prin inmultirea nivelului salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata inmultit cu 12, corectata potrivit prevederilor pct. 42^2.
În acest caz, organul fiscal competent are obligatia recalcularii platilor anticipate.
213. Pentru anul 2010, venitul net anual pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuala se determina astfel:
La stabilirea venitului net/pierderii aferent/aferente fiecarei perioade 1 ianuarie – 30 iunie, respectiv 1 iulie – 31 decembrie 2010, se va lua in calcul venitul brut, cota de cheltuiala forfetara si contributiile sociale obligatorii platite, aferente fiecarei perioade.
Venitul net anual aferent anului 2010 se determina prin insumarea veniturilor nete stabilite pentru fiecare dintre cele doua perioade.”

D. Titlul IV „Impozitul pe veniturile microintreprinderilor”, alcatuit din punctele 1-17, se abroga.

E. Titlul V „Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania”

1. Punctul 9^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Codul fiscal:
(2) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea urmatoarelor cote asupra veniturilor brute:
a) 10% pentru veniturile din dobanzi si redevente, daca beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoana juridica rezidenta intr-un stat membru al Uniunii Europene sau in unul dintre statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, sau un sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociatiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat intr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Asociatiei Europene a Liberului Schimb. Aceasta cota de impunere se aplica in perioada de tranzitie de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si pana la data de 31 decembrie 2010, cu conditia ca beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redeventelor sa detina minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dobanzii sau redeventelor;
b) 10% pentru dividendele platite de o intreprindere, care este persoana juridica romana sau persoana juridica cu sediul social in Romania, infiintata potrivit legislatiei europene, unei persoane juridice rezidente intr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau in unul dintre statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, ori unui sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociatiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat intr-un alt stat membru al Uniunii Europene ori al Asociatiei Europene a Liberului Schimb;
c) 25% pentru veniturile obtinute din jocuri de noroc, prevazute la art. 115 alin. (1) lit. p);
d) 16% in cazul oricaror altor venituri impozabile obtinute din Romania, asa cum sunt enumerate la art. 115.
(3) Prin derogare de la alin. (2), impozitul ce trebuie retinut se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru veniturile ce reprezinta remuneratii primite de nerezidenti care au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane, potrivit art. 57;
b) pentru veniturile din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul de stat, potrivit art. 70.
(4) Impozitul se calculeaza, respectiv se retine in momentul platii venitului si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul. Impozitul se calculeaza, se retine si se plateste, in lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua retinerii impozitului pentru nerezidenti. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declara si se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator.

Norme metodologice:
9^1. Veniturile sub forma de dobanzi la depozitele la vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania, realizate incepand cu data de 1 iulie 2010, se impun cu o cota de 16% din suma acestora, indiferent de data constituirii raportului juridic.
Veniturile sub forma de dobanzi realizate pana la data de 30 iunie 2010 inclusiv sunt venituri neimpozabile.
Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de 16% este constituita din veniturile calculate incepand cu data de 1 iulie 2010 pana la data scadentei depozitului si inregistrate in contul curent sau in contul de depozit al titularului. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul dobanzilor aferente depozitelor la vedere, conturilor curente, certificatelor de depozit si altor instrumente de economisire.
Cota de 16% se aplica si altor venituri de natura dobanzilor, cum ar fi: dobanzile la credite, dobanzile in cazul contractelor de leasing financiar, dobanzile la creditele intragrup, precum si dobanzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow, considerate dobanzi pentru depozite la termen potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei, dobanda la instrumente/titluri de creanta emise de societatile comerciale romane, constituite potrivit Legii nr. 31/1990 , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.”

2. La punctul 9^6, literele a)-d) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„9^6. a) Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri in cazul castigurilor din transferul valorilor mobiliare in cazul societatilor inchise si din transferul partilor sociale, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) prezentat de nerezident se depune la reprezentantul lui fiscal/imputernicitul desemnat in Romania pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative. O copie a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), legalizata si tradusa de organul autorizat din Romania, se va depune si la societatea ale carei valori mobiliare/parti sociale sunt transferate.
În cazul persoanelor fizice nerezidente care obtin castiguri din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. (13) alin. (1) se depune la reprezentantul fiscal/imputernicitul desemnat in Romania pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative. O copie a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), legalizata si tradusa de organul autorizat din Romania, se va anexa la declaratia de impunere.
Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri in cazul castigurilor din transferul titlurilor de participare obtinute de o persoana juridica nerezidenta, atunci cand acest castig este generat de transferul titlurilor de participare, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) prezentat de nerezident se depune la reprezentantul lui fiscal/imputernicitul desemnat in Romania pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative. O copie a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), legalizata si tradusa de organul autorizat din Romania, se va depune si la societatea ale carei titluri de participare sunt transferate.
b) În cazul in care dobanditorul valorilor mobiliare ale unei societati inchise sau al partilor sociale este o persoana juridica nerezidenta/persoana fizica nerezidenta, iar beneficiarul castigurilor din transferul acestor valori mobiliare, respectiv al partilor sociale este o persoana fizica rezidenta, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe castigul determinat din transferul acestor valori mobiliare sau parti sociale revine dobanditorului, respectiv persoanei juridice nerezidente/persoanei fizice nerezidente, direct sau prin reprezentat fiscal/imputernicit, desemnat conform legii pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative.
c) În cazul tranzactiilor cu titluri de valoare, respectiv titluri de participare efectuate intre nerezidenti, sunt aplicabile prevederile mentionate in titlurile II si III din Codul fiscal in ceea ce priveste obligatiile de calcul, retinere si virare a impozitului in conditiile neprezentarii certificatului de rezidenta fiscala sau atunci cand Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri cu statul de rezidenta al beneficiarului castigurilor din transferul titlurilor de valoare, respectiv al titlurilor de participare ori in cazul in care, prin conventie, Romania are dreptul de impunere asupra castigului.
d) În cazul in care transferul oricaror titluri de valoare, detinute de o persoana fizica nerezidenta, se realizeaza printr-un intermediar, obligatia de calcul si virare a impozitului pe castigul din transferul unor astfel de titluri, precum si celelalte obligatii declarative revin beneficiarului nerezident al castigului sau reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat de beneficiar pentru cazurile prevazute astfel in titlul III din Codul fiscal. În acest caz, intermediarul va indeplini obligatiile ce ii revin potrivit art. 66 alin. (6) din Codul fiscal, iar beneficiarul nerezident al castigului sau reprezentantul fiscal/imputernicitul desemnat va depune declaratia de impunere, va calcula si va vira impozitul pe castigul din transferul unor astfel de titluri si va anexa la declaratia de impunere certificatul de rezidenta fiscala.
În situatiile prevazute in mod expres in titlul III din Codul fiscal, cand intermediarul are obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozitul pe castigul din transferul oricaror titluri de valoare, acesta are obligatia de a pastra certificatul de rezidenta fiscala al beneficiarului venitului, precum si de a indeplini celelalte obligatii declarative.
În situatia in care beneficiarul castigului din transferul oricaror titluri de valoare este o persoana fizica nerezidenta, iar transferul acestor titluri nu se face printr-un intermediar, obligatia de calcul, retinere si virare a impozitului, precum si celelalte obligatii declarative si de pastrare a certificatului de rezidenta fiscala al beneficiarului castigului revin, dupa caz, reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat de beneficiar.”

3. Punctele 9^7, 9^8, 9^12, 9^14 si 11 se abroga.

F. Titlul VI „Taxa pe valoarea adaugata”

1. La punctul 3, dupa alineatul (7) se introduce un alineat nou, alineatul (7^1), cu urmatorul cuprins:
„(7^1) În sensul art. 127 alin. (3) din Codul fiscal, se considera ca nu actioneaza de o maniera independenta persoana care desfasoara o activitate dependenta potrivit art. 7 din Codul fiscal.”

G. Titlul IX „Impozite si taxe locale”

1. Punctul 35 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Codul fiscal:
Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai multe cladiri
Art. 252. – (1) Persoanele fizice care au in proprietate doua sau mai multe cladiri datoreaza un impozit pe cladiri, majorat dupa cum urmeaza:
a) cu 65% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 150% pentru a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 300% pentru a treia cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu.
(2) Nu intra sub incidenta alin. (1) persoanele fizice care detin in proprietate cladiri dobandite prin succesiune legala.
(3) În cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina in functie de ordinea in care proprietatile au fost dobandite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar.
(4) Persoanele fizice prevazute la alin. (1) au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in raza carora isi au domiciliul, precum si la cele in raza carora sunt situate celelalte cladiri ale acestora. Modelul declaratiei speciale va fi cel prevazut prin norme metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului.

Norme metodologice:
„35. Impozitul pe cladiri datorat de persoanele fizice care au in proprietate mai multe cladiri, in afara celei/celor situate la adresa de domiciliu, se majoreaza conform prevederilor art. 252 alin. (1)-(3) din Codul fiscal.”

2. Punctele 36 si 37 se abroga.

3. Punctul 38 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„38. (1) O persoana fizica ce are in proprietate doua cladiri datoreaza impozit pe cladiri dupa cum urmeaza:
a) pentru cladirea/cladirile de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua cladire, care este prima in afara celei/celor de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se calculeaza prin inmultirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 65% sau, pentru usurarea calculului, prin inmultirea cu 1,65.
(2) Exemplu de calcul pentru impozitul pe cladiri aferent anului 2011, in cazul unui apartament, care reprezinta prima cladire in afara celei/celor de la adresa de domiciliu, proprietatea unei persoane fizice, corespunzator alin. (1) lit. b):

A. Date despre apartament:
a) rangul localitatii unde este situat apartamentul: 0;
b) teritoriul unde se afla: in intravilan;
c) zona in cadrul localitatii, potrivit incadrarii prevazute la lit. b): A;
d) suprafata utila a apartamentului: 107,44 mý;
e) tipul cladirii: cu pereti din caramida arsa si dotata cu toate cele 4 instalatii prevazute la pct. 29 alin. (1) lit. a);
f) amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente;
g) data finalizarii: 31 decembrie 1950;
h) prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
i) Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotarat, in anul 2010 pentru anul 2011, majorarea impozitului pe cladiri cu 20%.

B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe cladiri, astfel cum rezulta din economia textului art. 251, 252 si 287 din Codul fiscal:
1. Aplicarea prevederilor art. 251 se face dupa cum urmeaza:
1.1. Se determina suprafata construita desfasurata a apartamentului prin inmultirea suprafetei utile cu coeficientul de transformare de 1,20, respectiv: 107,44 mý x 1,20 = 128,928 mý, deoarece dimensiunile exterioare ale apartamentului nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, acesta avand pereti comuni cu apartamentele invecinate, potrivit prevederilor art. 251 alin. (9) din Codul fiscal, coroborate cu cele ale pct. 31 din prezentele norme metodologice.
1.2. Se determina valoarea impozabila a acestui apartament:
1.2.1. Suprafata construita desfasurata prevazuta la pct. 1 se inmulteste cu valoarea corespunzatoare cladirii cu pereti din caramida arsa, dotata cu toate cele 4 instalatii, respectiv cea din tabloul prevazut la pct. 11 alin. (3) – nivelurile stabilite in anul 2010 pentru anul 2011, astfel: 128,928 mý x 806 lei/mý = 103.915,968 lei.
1.2.2. Se identifica coeficientul de corectie din tabelul prevazut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzator zonei A si rangului 0, respectiv 2,60; deoarece apartamentul este amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente, potrivit prevederilor art. 251 alin. (6) din Codul fiscal, acest coeficient de corectie se reduce cu 0,10, determinand astfel coeficientul de corectie specific acestui apartament: 2,60 – 0,10 = 2,50.
1.2.3. Potrivit prevederilor art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, valoarea impozabila determinata la subpct. 2.1 se ajusteaza cu coeficientul de corectie determinat la subpct. 1.2.2, respectiv: 103.915,968 lei x 2,50 = 259.789,92 lei.
1.2.4. Apartamentul fiind finalizat inainte de 1 ianuarie 1951, potrivit prevederilor art. 251 alin. (7) din Codul fiscal, valoarea impozabila determinata la subpct. 1.2.3 se reduce cu 20% sau, pentru usurarea calculului, valoarea impozabila se inmulteste cu 0,80, respectiv: 259.789,92 lei x 0,80 = 207.831,936 lei.
2. Aplicarea prevederilor art. 287 din Codul fiscal se face dupa cum urmeaza:
2.1. Potrivit art. 251 alin. (1) din Codul fiscal, asupra valorii impozabile a apartamentului, determinata la subpct. 1.2.4, se aplica cota de impozitare prevazuta la art. 251 alin. (2) din Codul fiscal de 0,1% sau, pentru usurarea calculului, valoarea impozabila se inmulteste cu 0,001, respectiv: 207.831,936 lei x 0,001 = 207,832 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) si alin. (3) lit. c), fractiunea de 0,832 lei se rotunjeste prin adaos la numarul intreg, iar impozitul astfel calculat este de 208 lei.
2.2. Deoarece, in anul 2010 pentru anul 2011, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotarat majorarea impozitului pe cladiri cu 20%, impozitul determinat la subpct. 2.1 se majoreaza cu acest procent, conform urmatoarei formule de calcul:

I(2011) = I(calc. Subp.2.1) + p% x I(calc. Subp.2.1),

unde:
I(2011) – impozitul calculat potrivit art. 251 din Codul fiscal, majorat cu procentul stabilit de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti potrivit art. 287 din Codul fiscal pentru anul 2011;
I(calc. Subp.2.1) – impozitul calculat conform subpct. 2.1;
p% – procentul de majorare a impozitului pentru anul urmator, ce poate lua valori intre 0% si 20%, stabilit de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti pentru anul urmator, respectiv pentru anul 2011 de 20%.
Pentru usurarea calculului, impozitul pe cladiri se inmulteste cu 1,20, respectiv: 208 lei x 1,20 = 249,6 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fractiunea de 0,6 lei depasind 50 de bani se rotunjeste la 1 leu, impozitul pe cladiri astfel determinat se rotunjeste prin adaos la numarul intreg, la 250 lei.

3. Aplicarea prevederilor art. 252 din Codul fiscal se face dupa cum urmeaza:
Potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, deoarece apartamentul este prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri determinat la subpct. 2.2 se majoreaza cu 65% sau, pentru usurarea calculului, impozitul pe cladiri se inmulteste cu 1,65, respectiv: 250 lei x 1,65 = 412,5 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) si alin. (3) lit. c), fractiunea de 0,5 lei se rotunjeste prin adaos la numarul intreg, iar impozitul astfel calculat, datorat pentru anul 2011, este de 413 lei.”

4. Punctul 39 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„39. O persoana fizica ce detine in proprietate 3 cladiri datoreaza impozit pe cladiri dupa cum urmeaza:
a) pentru cladirea/cladirile de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua cladire, care este prima in afara celei de la adresa de domiciliu, presupunand ca are aceleasi caracteristici tehnice ca si cea prevazuta la pct. 38 alin. (2) lit. A, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se determina potrivit pct. 38 alin. (2);
c) pentru cea de-a treia cladire, care este a doua in afara celei de la adresa de domiciliu, presupunand ca are aceleasi caracteristici tehnice ca si cea prevazuta la pct. 38 alin. (2) lit. A, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se determina prin aplicarea etapelor reglementate la pct. 38 alin. (2) lit. B subpct. 1 si 2, dupa care se aplica urmatorul algoritm de calcul:
250 + (150% x 250) = 625 lei,
unde:
250 – impozitul rezultat in urma calculului prevazut la pct. 38 alin. (2) lit. B subpct. 2.1;
150% – procentul cu care se majoreaza impozitul pe cladiri conform prevederilor art. 252 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal.
Pentru usurarea calculului, impozitul majorat se poate determina si dupa urmatorul calcul: 250 x 2,5 = 625 lei.”

5. Punctul 40 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„40. O persoana fizica ce detine in proprietate 4 sau mai multe cladiri datoreaza impozit pe cladiri dupa cum urmeaza:
a) pentru cladirea/cladirile de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua cladire, care este prima in afara celei de la adresa de domiciliu, presupunand ca are aceleasi caracteristici tehnice ca si cea prevazuta la pct. 38 alin. (2) lit. A, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se calculeaza potrivit pct. 38 alin. (2);
c) pentru cea de-a treia cladire, care este a doua in afara celei de la adresa de domiciliu, presupunand ca are aceleasi caracteristici tehnice ca si cea prevazuta la pct. 38 alin. (2) lit. A, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit c) din Codul fiscal se calculeaza potrivit pct. 39 lit. c);
d) incepand cu cea de-a patra cladire, care este a treia in afara celei de la adresa de domiciliu, presupunand ca are aceleasi caracteristici tehnice ca si cea prevazuta la pct. 38 alin. (2) lit. A, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se calculeaza dupa urmatorul calcul:
250 + (300% x 250) = 1.000 lei,
unde:
250 – impozitul rezultat in urma calculului prevazut la pct. 38 alin. (2) lit. B subpct. 2.2;
300% – procentul cu care se majoreaza impozitul pe cladiri, conform prevederilor art. 252 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal.
Pentru usurarea calculului, impozitul majorat se poate determina si dupa urmatorul algoritm de calcul: 250 x 4,0 = 1.000 lei.”

6. Punctul 41 se abroga.

7. Punctul 42 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„42. (1) În cazul cladirilor aflate in proprietate comuna, coproprietarii avand determinate cotele-parti din cladire, impozitul calculat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal se imparte proportional cotelor-parti respective, iar asupra partii din impozit rezultate se aplica majorarea prevazuta la art. 252 alin. (1) din Codul fiscal in functie de ordinea in care aceste cote-parti au fost dobandite, potrivit alin. (3) al aceluiasi articol, rezultand astfel impozitul pe cladiri datorat de fiecare contribuabil.
(2) În cazul cladirilor aflate in proprietate comuna, coproprietarii neavand stabilite cotele-parti din cladire, impozitul calculat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal se imparte la numarul de coproprietari, iar asupra partii din impozit rezultate in urma impartirii se aplica, dupa caz, majorarea prevazuta la art. 252 alin. (1) din Codul fiscal in functie de ordinea in care aceste cote-parti au fost dobandite, potrivit alin. (3) al aceluiasi articol, rezultand astfel impozitul pe cladiri datorat de fiecare contribuabil.”

8. Punctul 43 se abroga.

9. Punctul 45 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„45. Majorarea impozitului pe cladiri, potrivit art. 287 din Codul fiscal, se calculeaza si in cazul persoanelor fizice straine care detin pe teritoriul Romaniei mai multe cladiri, ordinea acestora fiind determinata de succesiunea in timp a dobandirii lor, cu obligativitatea depunerii declaratiei speciale.”

10. Punctul 46 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„46. (1) Pentru stabilirea impozitului pe cladiri majorat potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, ordinea in care proprietatile au fost dobandite se determina in functie de anul dobandirii cladirii, indiferent sub ce forma, rezultat din documentele care atesta calitatea de proprietar.
(2) În cazul instrainarii uneia dintre cladirile care intra sub incidenta prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, pentru calculul impozitului majorat, ordinea in care proprietatile au fost dobandite se stabileste potrivit noii situatii juridice.
(3) Impozitul pe cladiri datorat de persoanele fizice care detin in proprietate mai multe cladiri, dobandite prin succesiune legala, nu se majoreaza. Cladirile dobandite prin succesiune legala se iau in calcul la determinarea ordinii de dobandire, necesara stabilirii majorarii impozitului pe cladiri, potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal.
(4) În cazul in care in acelasi bloc o persoana fizica detine in proprietate mai multe apartamente, pentru calculul impozitului pe cladiri majorat potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare apartament este asimilat unei cladiri.”

11. Punctul 47 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„47. În cazul in care in acelasi an se dobandesc mai multe cladiri, ordinea este determinata de data dobandirii.”

12. Punctul 48 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„48. În cazul in care la aceeasi data se dobandesc mai multe cladiri, ordinea este cea pe care o declara contribuabilul respectiv.”

13. Punctul 49 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„49. În cazul persoanei fizice care detine in proprietate mai multe cladiri, iar domiciliul sau nu corespunde cu adresa niciuneia dintre aceste cladiri, prima cladire dobandita in ordinea stabilita potrivit prevederilor pct. 40 este asimilata cladirii de la adresa de domiciliu.”

14. La punctul 50, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„50. (1) Declaratia speciala pentru stabilirea impozitului pe cladiri majorat, in cazul persoanelor fizice care au in proprietate mai multe cladiri, in afara celor aflate la adresa de domiciliu, corespunde modelului aprobat.
(2) Declaratia speciala se depune la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale din unitatile administrativ-teritoriale unde sunt situate cladirile.”

15. Dupa punctul 50 se introduce un nou punct, punctul 50^1, cu urmatorul cuprins:
„50^1. (1) Declaratia speciala pentru stabilirea impozitului pe cladiri majorat potrivit art. 252 din Codul fiscal si datorat de persoanele fizice, pentru perioade anterioare datei de 30 iunie 2010, este cea prevazuta in anexa nr. 1 «Model 2009 ITL 026» la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administratiei si internelor, si al ministrului finantelor publice nr. 75/767/2009 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de colectare a impozitelor si taxelor locale, desfasurata de catre organele fiscale locale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 364 si 364 bis din 29 mai 2009.
(2) Declaratia speciala pentru stabilirea impozitului pe cladiri majorat potrivit art. 252 din Codul fiscal si datorat de persoanele fizice, ulterior datei de 1 iulie 2010, este «Model ITL 2010-104», prevazuta in anexa nr. 2 la prezentul titlu.”

16. Punctul 51 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„51. Cladirile distincte situate la aceeasi adresa, proprietatea aceleiasi persoane fizice, nu intra sub incidenta prevederilor art. 252 din Codul fiscal.”

17. Dupa punctul 51 se introduce un nou punct, punctul 51^1, cu urmatorul cuprins:
„51^1. (1) Pentru aplicarea prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale au obligatia:
a) sa identifice contribuabilii care au in proprietate cladiri in unitatea/subdiviziunea administrativ-teritoriala aflata in raza de competenta a acestora si care au adresa de domiciliu in alte unitati/subdiviziuni administrativ-teritoriale;
b) sa intocmeasca si sa comunice situatiile cu cazurile constatate conform lit. a) celorlalte compartimente de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale.
(2) Compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale competente prevazute la alin. (1) au obligatia de a transmite lunar, pana la data de 10 a lunii in curs pentru luna anterioara, situatiile prevazute la alin. (1) lit. b) compartimentelor de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale competente.”

18.Dupa punctul 72 se introduce un nou punct, punctul 72^1, cu urmatorul cuprins:
„72^1. Pentru anul 2010, in vederea stabilirii diferentei de impozit pe cladiri conform prevederilor art. 252 din Codul fiscal, se aplica urmatoarele prevederi:
a) se calculeaza impozitul pe cladiri pentru intregul an 2010, majorat conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, in conformitate cu pct. 38-51 din prezentul titlu, cu exceptia contribuabililor care au transmis deja dreptul de proprietate asupra imobilului pana la data de 30 iunie 2010;
b) se calculeaza diferentele de impozit, proportional cu perioada 1 iulie 2010-31 decembrie 2010, conform urmatoarelor situatii:
1. În cazul in care contribuabilul a achitat integral impozitul datorat, calculat conform prevederilor anterioare intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , pana la data de 31 martie 2010, pentru care a beneficiat de bonificatia legal acordata, se procedeaza dupa cum urmeaza:
1.1. Se calculeaza diferenta de impozit potrivit urmatoarei formule de calcul:

I(c) – [I(achitat) + B]
I(d) = ───────────────────────── x 6 ,
12
unde:
I(d) – diferenta de impozit datorat pentru perioada 1 iulie 2010-31 decembrie 2010;
I(c) – impozitul calculat conform prevederilor lit. a);
I(achitat) – impozitul datorat pe anul 2010 conform prevederilor legale, anterior datei de 1 iulie 2010, diminuat cu bonificatia acordata ca urmare a achitarii integrale pana la 31 martie 2010;
B – bonificatia acordata ca urmare a achitarii integrale a impozitului pe cladiri calculat conform prevederilor legale, anterior datei de 1 iulie 2010;
12 – numarul de luni ale unui an calendaristic;
6 – numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, pentru care se stabileste diferenta de impozit.
1.2. În cazul in care diferenta de impozit calculata conform prevederilor pct. 1.1 este achitata integral pana la data de 30 septembrie 2010, contribuabilul beneficiaza de diminuarea diferentei de impozit datorat cu bonificatia stabilita de autoritatile deliberative.
1.3. În cazul in care contribuabilul nu achita diferenta de impozit calculata conform prevederilor pct. 1.1 pana la data de 31 decembrie 2010, incepand cu ziua urmatoare, contribuabilul datoreaza accesorii pana la data platii.
2. În cazul in care contribuabilul a achitat impozitul datorat pentru semestrul I, calculat conform prevederilor anterioare intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , pana la data de 31 martie 2010, se procedeaza dupa cum urmeaza:
2.1. Se calculeaza diferenta de impozit potrivit urmatoarei formule de calcul:

I(c) – [(I(achitatS1) + I(datoratS2)]
I(d) = ───────────────────────────────────── x 6 ,
12

unde:
I(d) – diferenta de impozit datorat pentru perioada 1 iulie 2010-31 decembrie 2010;
I(c) – impozitul calculat conform prevederilor lit. a);
I(achitatS1) – impozitul datorat si achitat pentru semestrul I al anului 2010, calculat conform prevederilor legale anterioare datei de 1 iulie 2010;
I(datoratS2) – impozitul datorat si neachitat pentru semestrul II al anului 2010, calculat conform prevederilor legale anterioare datei de 1 iulie 2010;
12 – numarul de luni ale unui an calendaristic;
6 – numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, pentru care se stabileste diferenta de impozit.
2.2. În cazul in care contribuabilul achita integral pana la data de 30 septembrie 2010 atat impozitul datorat pentru semestrul II, calculat conform prevederilor legale anterioare intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , cat si diferenta de impozit calculata conform prevederilor pct. 2.1, atunci pentru diferenta de impozit contribuabilul beneficiaza de diminuarea diferentei de impozit datorat cu bonificatia stabilita de autoritatile deliberative.
2.3. În cazul in care contribuabilul nu achita integral sumele datorate cu titlu de impozit pe cladiri pana la data de 30 septembrie 2010, atunci pentru diferenta de impozit calculata conform pct. 2.1 contribuabilul nu beneficiaza de bonificatia stabilita de autoritatile deliberative.
3. În cazul in care contribuabilul nu a achitat impozitul datorat, calculat conform prevederilor anterioare intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , dar il achita integral pana la data de 30 septembrie 2010, pana la aceeasi data achitand si diferenta de impozit calculata si datorata conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , atunci se procedeaza dupa cum urmeaza:
3.1. Se calculeaza diferenta de impozit potrivit urmatoarei formule de calcul:

I(c) – I(2010)
I(d) = ─────────────── x 6 ,
12

unde:
I(d) – diferenta de impozit datorat pentru perioada 1 iulie 2010-31 decembrie 2010;
I(c) – impozitul calculat conform prevederilor lit. a);
I(2010) – impozitul calculat si datorat pentru anul 2010, calculat conform prevederilor legale anterioare datei de 1 iulie 2010;
12 – numarul de luni ale unui an calendaristic;
6 – numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, pentru care se stabileste diferenta de impozit.
3.2. În cazul in care contribuabilul achita integral pana la data de 30 septembrie 2010 atat impozitul datorat pentru anul 2010, calculat conform prevederilor legale anterioare intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , cat si diferenta de impozit calculata conform prevederilor pct. 3.1, atunci pentru diferenta de impozit contribuabilul beneficiaza de diminuarea diferentei de impozit datorat cu bonificatia stabilita de autoritatile deliberative.
3.3. În cazul in care contribuabilul nu achita integral sumele datorate cu titlu de impozit pe cladiri pana la data de 30 septembrie 2010, atunci pentru diferenta de impozit calculata conform pct. 3.1 contribuabilul nu beneficiaza de bonificatia stabilita de autoritatile deliberative.
4. În cazul in care contribuabilul nu a achitat impozitul datorat, calculat conform prevederilor anterioare intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , pana la data de 30 septembrie 2010 si nici diferenta de impozit calculata si datorata conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , atunci se procedeaza dupa cum urmeaza:
4.1. Se calculeaza diferenta de impozit potrivit urmatoarei formule de calcul:

I(c) – I(2010)
I(d) = ─────────────── x 6 ,
12

unde:
I(d) – diferenta de impozit datorat pentru perioada 1 iulie 2010 – 31 decembrie 2010;
I(c) – impozitul calculat conform prevederilor lit. a);
I(2010) – impozitul calculat si datorat pentru anul 2010, calculat conform prevederilor legale anterioare datei de 1 iulie 2010;
12 – numarul de luni ale unui an calendaristic;
6 – numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, pentru care se stabileste diferenta de impozit
4.2. Suma dintre impozitul calculat si datorat pentru anul 2010, conform prevederilor legale anterioare intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , si diferenta de impozit calculat conform pct. 4.1 reprezinta sarcina fiscala a contribuabilului pentru anul fiscal 2010, pentru care se datoreaza accesorii, conform prevederilor legale in vigoare, de la data celor 3 scadente de plata, respectiv 31 martie, 30 septembrie si 31 decembrie 2010, proportional cu impozitul datorat la scadenta.”

19. Dupa punctul 119 se introduce un nou punct, punctul 119^1 , cu urmatorul cuprins:
„119^1. Orice persoana fizica sau persoana juridica ce a dobandit/instrainat dreptul de proprietate asupra unui mijloc de transport are obligatia sa depuna declaratia fiscala la compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale in a carui raza de competenta isi are domiciliul fiscal, indiferent de durata detinerii mijlocului de transport respectiv, chiar si in cazul in care, in aceeasi zi, imediat dupa dobandire, are loc instrainarea acestui obiect impozabil.”

20. Dupa punctul 129 se introduce un nou punct, punctul 129^1, cu urmatorul cuprins:
„129^1. (1) Pentru anul 2010, in vederea stabilirii diferentei de impozit pe mijloacele de transport, conform prevederilor art. 263 alin. (2) din Codul fiscal, se aplica in mod corespunzator prevederile art. 72^1, cu exceptia lit. a), dupa cum urmeaza:
– se calculeaza impozitul pe mijloacele de transport pentru intregul an 2010, majorat conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , pe baza prevederilor pct. 107-110, cu exceptia celor care au transmis dreptul de proprietate asupra mijloacelor de transport pana la data de 30 iunie 2010.
(2) Hotararile consiliilor locale privind nivelul impozitului pe mijloacele de transport cu capacitate cilindrica de pana la 2.000 cmc, adoptate pentru anul fiscal 2010, raman aplicabile si dupa data de 1 iulie 2010.”

21. Dupa anexa „Tabloul cuprinzand valorile impozabile, impozitele si taxele locale, alte taxe asimilate acestora, precum si amenzile aplicabile incepand cu anul fiscal 2010” se introduce o noua anexa, anexa nr. 2, avand continutul prevazut in anexa nr. 1 la prezenta hotarare.

ART. II
Se aproba Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din 28 iunie 2010, prevazute in anexa nr. 2 la prezenta hotarare.
ART. III
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.
ART. IV
Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta hotarare, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

PRIM-MINISTRU EMIL BOC
Contrasemneaza: –––––
Ministrul finantelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu
Ministrul administratiei si internelor, Vasile Blaga
Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale, Mihai Constantin Seitan
p. Ministrul sanatatii, Raed Arafat subsecretar de stat
Bucuresti, 2 august 2010.
Nr. 791.

ANEXA 1 (Anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a titlului IX din Codul fiscal)

┌──────────────┐                                                        ┌────────────────────┐
│Stema unitatii│                                                        │Model ITL 2010 - 104│
│administrativ-│                     ROMANIA                            └────────────────────┘
│ teritoriale  │               Comuna/Orasul/Municipiul/sectorul
└──────────────┘           Denumirea compartimentului de specialitate
Codul de identificare fiscala ......
Adresa/Cont IBAN/tel/fax/e-mail                                             Nr. ..../.../20...

DECLATATIA SPECIALA DE IMPUNERE
pentru stabilirea impozitului pe cladiri majorat, in cazul
persoanelor fizice detinatoare a mai multor cladiri, in conformitate
cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 pentru
modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Subsemnatul(a) …………. identificat prin C.I./B.I./C.I.P./Pasaport seria …. nr. ……,
C.I.F.*) ………… domiciliat in ROMANIA/………., judetul ………., codul postal …….,
municipiul/orasul/comuna …………, satul/sectorul ………, str. ……….., nr. …..,
bl. ….., sc. ….., et. …., ap. ….., tel/fax ….., e-mail ………, declar ca detin in
proprietate urmatoarele cladiri, inscrise in ordinea numerica determinata in functie de anul
dobandirii:

┌────┬────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬─────────┬───────────┬─────────┐
│    │                    │                                             │         │   Supr.   │         │
│ Nr.│                    │                                             │Suprafata│  constr.  │  Cota   │
│crt.│Judetul/Municipiul  │                     Adresa                  │  utila  │desfasurata│parte din│
│    │   Bucuresti        │         unde este situata cladirea          │  (mý)   │   (mý)    │ proprie-│
│    │Localitatea/Sectorul│                                             ├─────────┼───────────┤  tate   │
│    │                    │                                             │Supr.    │   Anul    │         │
│    │                    │                                             │constr.  │dobandirii │fractie/%│
│    │                    │                                             │la sol   │           │         │
│    │                    │                                             │(mý)     │           │         │
├────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│  0 │         1          │                    2                        │    3    │      4    │    5    │
├────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│  1.│                    │str. .... nr. .. bl. .. sc. .. etaj .. ap. ..│         │           │         │
├────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│  2.│                    │str. .... nr. .. bl. .. sc. .. etaj .. ap. ..│         │           │         │
├────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│  3.│                    │str. .... nr. .. bl. .. sc. .. etaj .. ap. ..│         │           │         │
├────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│  4.│                    │str. .... nr. .. bl. .. sc. .. etaj .. ap. ..│         │           │         │
├────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│  5.│                    │str. .... nr. .. bl. .. sc. .. etaj .. ap. ..│         │           │         │
├────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│  6.│                    │str. .... nr. .. bl. .. sc. .. etaj .. ap. ..│         │           │         │
└────┴────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴─────────┴───────────┴─────────┘

* Declar ca la adresa de domiciliu sunt proprietar/NU sunt proprietar conform actelor anexate
* Prin semnarea prezentei am luat la cunostinta ca declararea necorespunzatoare a adevarului se pedepseste conform legii penale, cele declarate fiind corecte si complete.
* În cazul in care in acelasi an se dobandesc mai multe cladiri, ordinea numerica este determinata de data dobandirii.
* În cazul in care la aceeasi data se dobandesc mai multe cladiri, ordinea numerica este cea pe care o declara contribuabilul respectiv.
* Pentru n cladiri se intocmesc n+1 exemplare, 1 exemplar ramane contribuabilului, celelalte n exemplare se depun la compartimentele de specialitate ale administratiei publice locale unde sunt situate toate cladirile, inclusiv cea de domiciliu.
* Pentru determinarea suprafetei construite desfasurate, in cazul cladirilor care nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, asupra suprafetei utile se aplica coeficientul de transformare 1.20.

Data Semnatura

ANEXA 2 NORME METODOLOGICE de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale [Anexa 2 a fost abrogata prin OUG 82/2010]

ART. 1
(1) Prin sintagma venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, denumite in continuare venituri de natura profesionala, prevazuta la art. III alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale, denumita in continuare ordonanta de urgenta, se intelege veniturile realizate de o persoana fizica din orice alte activitati decat activitatile definite ca dependente potrivit art. 7 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, activitati desfasurate de aceasta persoana in afara unei relatii de angajare.
(2) Nu constituie venituri de natura profesionala in interesul alin. (1) urmatoarele:
a) veniturile din cedarea folosintei bunurilor;
b) veniturile din investitii;
c) veniturile din pensii;
d) veniturile din activitati agricole;
e) veniturile din premii si din jocuri de noroc;
f) veniturile din transferul proprietatilor imobiliare;
g) veniturile din alte surse, definite conform art. 78 alin. (1) lit. a)-d) si alin. (2) din Legea nr. 571/2003 , cu modificarile si completarile ulterioare, precum si veniturile realizate primite de persoanele fizice din vanzarea bunurilor in regim de consignatie.
ART. 2
Persoanelor asigurate in alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si persoanelor care au calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii nu le sunt aplicabile prevederile art. III din ordonanta de urgenta.
ART. 3
(1) Persoanele care realizeaza exclusiv venituri de natura profesionala cu caracter repetitiv – lunar, trimestrial sau semestrial – sau ocazional datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale, de asigurari pentru somaj si de asigurari sociale pentru sanatate, prevazute la art. III alin. (2) din ordonanta de urgenta, denumite in continuare contributii individuale.
(2) Persoanele care, pe langa veniturile de natura salariala, realizeaza si venituri de natura profesionala cu caracter repetitiv – lunar, trimestrial sau semestrial – datoreaza contributiile individuale si pentru aceste venituri de natura profesionala.
(3) Persoanele care, pe langa veniturile de natura salariala, realizeaza si venituri de natura profesionala in mod ocazional nu datoreaza contributiile individuale si pentru aceste venituri de natura profesionala.
ART. 4
Contributiile individuale se datoreaza si in situatia in care veniturile de natura profesionala sunt realizate de persoane pentru care la data intrarii in vigoare a prezentelor norme metodologice se prevede, potrivit legii, ca asigurarea in sistemul asigurarilor pentru somaj este facultativa.
ART. 5
(1) Persoanele fizice care realizeaza venituri de natura profesionala, pentru care se datoreaza contributiile individuale prevazute la art. III alin. (2) din ordonanta de urgenta, sunt considerate asigurate obligatoriu, prin efectul legii, in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, in sistemul asigurarilor pentru somaj, precum si in sistemul de asigurari sociale de sanatate si beneficiaza de prestatiile prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, de indemnizatie de somaj in conditiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de asigurare sociala de sanatate in conditiile Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Cotele contributiilor individuale prevazute la alin. (1) sunt cele prevazute de lege pentru contributia individuala de asigurari sociale, pentru contributia individuala de asigurari pentru somaj, precum si pentru contributia de asigurari sociale de sanatate.
ART. 6
(1) Baza de calcul al contributiilor individuale, prevazuta la art. III alin. (3) din ordonanta de urgenta, pentru asigurarile sociale si pentru asigurarile pentru somaj o constituie:
a) venitul net lunar realizat, dar nu mai mult de echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, pentru veniturile de natura profesionala cu caracter repetitiv – lunar, trimestrial sau semestrial – realizate in conditiile prevazute la art. 3 alin. (1) sau (2);
b) venitul net anual realizat, dar nu mai mult de echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, pentru veniturile de natura profesionala realizate in mod ocazional, in conditiile prevazute la art. 3 alin. (1).
(2) Baza lunara de calcul al contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate prevazuta la art. III alin. (3) din ordonanta de urgenta o constituie cuantumul net al veniturilor de natura profesionala realizate lunar, determinat ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile aferente realizarii venitului, care este limitat la echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie si nu poate fi mai mic decat un salariu de baza minim brut pe tara, daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia.
(3) Pentru veniturile de natura profesionala, contributia de asigurari sociale de sanatate se plateste de persoana care le realizeaza la termenele stabilite in Legea nr. 95/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Modalitatea de declarare si plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile de natura profesionala este reglementata prin Legea nr. 95/2006 si prin Normele metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobandirea calitatii de asigurat, respectiv asigurat fara plata contributiei, precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor datorate la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.
(5) Salariul mediu brut pe economie prevazut la alin. (1) si (2) este salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
ART. 7
Persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) au obligatia de a depune cate o declaratie privind asigurarea in sistemul public de pensii, in sistemul asigurarilor pentru somaj, respectiv de a incheia contracte de asigurare in sistemul de asigurari sociale de sanatate.
ART. 8
(1) Declaratiile de asigurare prevazute la art. 7 se depun, o singura data, pana la data de 25 a lunii pentru luna anterioara in care s-au realizat venituri de natura profesionala, la casa teritoriala de pensii si, dupa caz, la agentia pentru ocuparea fortei de munca judeteana sau a municipiului Bucuresti din raza de domiciliu sau de resedinta a persoanelor asigurate.
(2) Persoanele aflate in situatiile prevazute la art. 3 alin. (1) si (2) au obligatia de a actualiza declaratiile de asigurare in termen de 14 zile lucratoare de la data modificarii cuantumului veniturilor de natura profesionala, prin depunerea unei noi declaratii, care sa ateste cuantumul veniturilor de natura profesionala realizate pe fiecare sursa de venit.
(3) În lunile in care nu realizeaza venituri de natura profesionala, persoanele aflate in situatiile prevazute la art. 3 alin. (1) si (2) au obligatia de a notifica acest fapt casei teritoriale de pensii, precum si agentiei pentru ocuparea fortei de munca judetene sau a municipiului Bucuresti din raza de domiciliu sau de resedinta a acestora.
(4) Persoanele care realizeaza, in conditiile prevazute la art. 3 alin. (1), venituri de natura profesionala in mod ocazional depun declaratiile de asigurare prevazute la art. 7 ori de cate ori realizeaza venituri de natura profesionala, pana la data de 25 a lunii pentru luna anterioara in care au realizat aceste venituri.
(5) Declaratiile prevazute la alin. (1), (2) si (4) constituie titluri de creanta si devin titluri executorii la data la care creantele bugetare sunt scadente conform legii.
ART. 9
(1) Termenele de declarare prevazute la art. 8 alin. (1) si (4) constituie si termene de plata a contributiilor individuale.
(2) Persoanele care realizeaza, in conditiile prevazute la art. 3 alin. (1), venituri de natura profesionala in mod ocazional datoreaza contributiile individuale pana la data la care cuantumul veniturilor de natura profesionala realizate in cursul anului calendaristic atinge plafonul de 5 salarii medii brute pe economie.
(3) Pentru neachitarea contributiilor individuale la termenele de scadenta prevazute la alin. (1) se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere, in conditiile legii.
ART. 10
Plata contributiilor individuale se efectueaza in contul bugetului asigurarilor sociale de stat, in contul bugetului asigurarilor pentru somaj, precum si in contul bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
ART. 11
Perioadele pentru care s-au platit contributiile individuale constituie stagiu de cotizare in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si in sistemul asigurarilor pentru somaj.
ART. 12
(1) Stagiul de cotizare realizat de persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale se stabileste prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contributie individuala de asigurari sociale si cota de contributie de asigurari sociale aprobata pentru locurile de munca in conditii normale.
(2) La stabilirea punctajului mediu anual se iau in considerare veniturile de natura profesionala la care s-a achitat contributia individuala de asigurari sociale.
ART. 13
(1) Stagiul de cotizare realizat de persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) in sistemul asigurarilor pentru somaj se stabileste prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contributie individuala de asigurari pentru somaj si cota de contributie datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj, potrivit legii, de catre persoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru somaj.
(2) Pentru persoanele prevazute la alin. (1) care realizeaza venituri de natura profesionala din mai multe activitati de natura celor prevazute la art. 1, stagiul de cotizare realizat de acestea in sistemul asigurarilor pentru somaj se stabileste prin cumularea stagiilor realizate in baza declaratiilor de asigurare in sistemul asigurarilor pentru somaj.
ART. 14
(1) În situatia in care nu mai realizeaza venituri de natura profesionala, persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) au obligatia de a notifica acest fapt casei teritoriale de pensii, precum si agentiei pentru ocuparea fortei de munca judetene sau a municipiului Bucuresti din raza de domiciliu sau de resedinta a acestora, in termen de 3 zile lucratoare de la data intervenirii acesteia.
(2) Calitatea de asigurat detinuta de persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) inceteaza cu data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a efectuat plata contributiilor individuale, cu exceptia calitatii de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate, pentru care persoanele beneficiaza de pachetul minimal de servicii medicale in conditiile Legii nr. 95/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 15
Constituie contraventie urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:
a) necomunicarea datelor si informatiilor solicitate in scris de casele de pensii, precum si de agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene si a municipiului Bucuresti, in vederea indeplinirii atributiilor ce le revin potrivit prezentelor norme metodologice;
b) comunicarea de date si informatii incomplete sau eronate;
c) nedepunerea la termen de catre persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) a declaratiilor de asigurare;
d) nerespectarea de catre persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) a obligatiei prevazute la art. 14 alin. (1).
ART. 16
Contraventiile prevazute la art. 15 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cele prevazute la lit. a) si b), cu amenda de la 300 lei la 600 lei;
b) cele prevazute la lit. c) si d), cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei.
ART. 17
Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor corespunzatoare se fac de catre personalul imputernicit al Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si al caselor teritoriale de pensii, desemnat prin decizie a presedintelui Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, de catre organele de control masuri active ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca si ale structurilor sale teritoriale si de personalul Inspectiei Muncii si al structurilor sale teritoriale, dupa caz.
ART. 18
Amenzile contraventionale aplicate conform prezentelor norme metodologice constituie venituri la bugetul asigurarilor sociale de stat sau la bugetul asigurarilor pentru somaj, dupa caz.
ART. 19
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor pentru contributia de asigurari sociale de sanatate se fac in conditiile Legii nr. 95/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 20
Dispozitiile prezentelor norme metodologice referitoare la stabilirea si sanctionarea contraventiilor se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002 , cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 21
Dispozitiile prezentelor norme metodologice referitoare la obligatiile fata de bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, precum si fata de bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate se completeaza cu prevederile Legii nr. 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare.
ART. 22
Modelul declaratiilor de asigurare prevazut la art. 7 se aproba in termen de 7 zile de la intrarea in vigoare a prezentelor norme metodologice, prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca.
ART. 23
În masura in care aplicarea prevederilor art. III din ordonanta de urgenta va impune precizari suplimentare cu privire la contributia individuala de asigurari sociale, respectiv contributia individuala de asigurari pentru somaj, acestea vor fi emise prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale.

––-