Daniel Udrescu
Dacă o lege sau un grup de legi sunt mai puţin corect aplicate, atunci în ce priveşte Codul Administrativ avem o mostră de lipsă de meritocraţie. Situaţia este atât de confuză, pentru că nimeni nu doreşte să lezeze ori politicienii, ori funcţionarii publici (care nu mai sunt funcţionari publici dacă instituţiile au actele de înfiinţare în forma legală). Mai grav este că aplicarea strâmbă a legii permite circumstanţele atenuante şi infracţiuni grave se pierd în noianul de neregularităţi.
Calitatea cu care afirm aspecte detectate este cea de Expert Contabil, Auditor şi Expert Judiciar.
Şi mai afirm că Primăria Bucureşti nu are un inventar complet sau corect al bunurilor din patrimoniu UAT Bucureşti cu 6 subdiviziuni. Nu are o centralizare a societăţilor comerciale din bătătură, ci selectiv are o situaţie unde UAT Bucureşti apare ca acţionar majoritar, mult diferită de o situaţie a patrimoniului Municipiului Bucureşti. Semnează ca primarul este o lipsă de meritocraţie, expresie împământenită pentru cei ce semnează în necunoştinţă de cauză, din ignoranţă, fără să se ştie că legea nu te protejează când eşti ignorant.
Mă aşteptam ca o franţuzoaică ce se ţine incoruptibilă să ştie ce semnează. Așteptările au fost dezamăgitoare.
Voi prezenta elementele descoperite navigând pe internet:
1. Mă întreb cum poate Primarul General al Municipiului Bucureşti (nu mă refer la Dl. Nicuşor Dan, ci la TOŢI Primarii Generali) să semneze situaţii financiare şi să raporteze financiar o consolidare a execuţiei bugetare, adică inclusiv a sectoarelor, cu bilanţ, când:
a. Antetul de la Primăria Sector 1 (an 2021) indică bilanţul Consiliului Local al Sectorului 1, ceea ce înseamnă că ar avea patrimoniu, ceea ce este imposibil pentru că nu are personalitate juridică – aici.
b. Antetul de la Sector 2 (an 2021) indică DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE MUNICIPIUL BUCUREȘTI, şi include Bilanţ sub cont de Municipiul Bucureşti, dar fără descriere – aici.
c. Antetul de la Sector 3 (an 2019) indică Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi include Bilanţ pe numele Municipiul Bucureşti – aici.
d. Antetul de la Sector 4 (an 2021) – Prezentarea este Sector 4 Municipiul Bucureşti doar cu execuția bugetară fără bilanţ, pregătită profesional de TUD Consult – aici.
e. Antetul de la Sector 5 (an 2022) indică DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE MUNICIPIUL BUCUREȘTI, şi include Bilanţ sub cont de Municipiul Bucureşti, dar fără descriere, dar restul formatului este cu Municipiul Bucureşti sau apar pagini fără „Denumire” – aici.
f. Antetul de la Sector 6 (an 2022) indică Primăria Sector 6 ceea ce înseamnă că ar avea patrimoniu, ceea ce este imposibil pentru că nu are personalitate juridică – aici.
Ce legi se aplică? Dacă Sectoarele sunt subdiviziuni unde este consolidarea? De ce avem consolidare la Primăria Bucureşti doar selectiv?
De câteva zile studiez Legea 215/2001 modificată de Codul Administrativ prin OUG 57/2019. Potrivit art. 20 din Legea nr. 215/2001, unitățile administrativ teritoriale sunt: comunele, orașele, municipiile și județele. Potrivit art 95 din OUG 57/2019 Teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale care sunt comunele, orașele și județele.
Din această prevedere rezultă că Municipiul Bucureşti este unitate administrativ teritorială şi TOT ce este în Municipiu trebuie consolidat. „În teren” lucrurile stat altfel. Consiliul Local de Sector este asociat unic fără împuternicire expresă (mai bine zis generală), deci fără cunoştinţa Primarului General, sau serviciul cutare sau cutare este delegat de Consiliul Local societăţii X, Y sau Z.
Art. 121 din aceeași lege menționează că domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile şi imobile, bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispoziţiilor de drept comun. Părţile sociale fac parte din imobilizările corporale – Imobilizări financiare, Acţiuni deţinute la entităţi controlate în comun, care sunt bunuri mobile.
OUG 57/2019 Art. 119 Constituie patrimoniu al unităţii administrativ-teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.
Potrivit art. 1 alin. 2 lit. h) din Legea nr. 215/2001, sectoarele municipiului Bucureşti sunt subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului, nefiind unităţi administrativ teritoriale (comune, oraşe şi judeţe). Conform art. 78 din Legea nr. 215/2001, Municipiul Bucureşti este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare.
Astfel cum rezultă din art. 4 alin. 2 din OG nr. 53/2002, municipiile pot fi împărţite în subunităţi administrativ-teritoriale fără personalitate juridică, iar conform art. 5 din acelaşi act normativ, comunele, oraşele şi judeţele sunt persoane juridice de drept public. Ele au patrimoniu propriu şi capacitate juridică deplină.
Reţinând că sectorul este doar o subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului Bucureşti, fără personalitate juridică şi fără patrimoniu propriu, Primăria sau Consiliul Local al subdiviziunii Sector nu poate fi titular de drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturi cu alte persoane. Adică:
– Art 81 (3) din Legea 215/2001 – Atribuţiile prevăzute la alin. (2) lit. c)-h), p) şi q) pot fi exercitate numai pe baza împuternicirii exprese date prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, unde 2. f şi h sunt
f) administrează, în condiţiile legii, bunurile proprietate publică sau privată a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
g) hotărăsc cu privire la concesionarea sau închirierea serviciilor publice de sub autoritatea lor, în condiţiile legii;
h) înfiinţează instituţii, societăţi comerciale şi servicii publice; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru instituţiile şi serviciile publice, precum şi pentru societăţile comerciale pe care le înfiinţează sau care se află sub autoritatea lor; numesc şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, conducătorii instituţiilor publice şi ai serviciilor publice de interes local;
ORDINUL nr. 1.917 din 12 decembrie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare ale acestuia sunt prezentate cu ANEXA cuprinzând Normele Metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia la Capitolul I Dispoziţii generale prevede:
Obiectul contabilității publice
Instituțiile publice au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară și după caz, contabilitatea de gestiune.
Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea instituțiilor publice, trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematica, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și pentru utilizatori externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clienții, dar și alți utilizatori (organismele financiare internaționale).
Contabilitatea instituțiilor publice asigură informații ordonatorilor de credite cu privire la execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, rezultatul execuției bugetare, patrimoniul aflat în administrare, rezultatul patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin buget, dar și informații necesare pentru întocmirea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale.
În sensul prevederilor Legii 273/2006 privind finanțele publice locale:
– art 2.39 – instituții publice – denumire generică ce include comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora
– cu trimitere la art. 2.56. unităţi administrativ-teritoriale – unități administrativ-teritoriale – comunele, orașele, municipiile și județele,
aprobată cu modificări și completări, instituții publice reprezintă denumirea generică ce include comunele, orașele, municipiile, sectoarele municipiului București, județele, municipiul București, instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora.
Potrivit reglementărilor existente în domeniul finanțelor publice și a contabilității, contabilitatea publică cuprinde:
a) contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor și plata cheltuielilor aferente exercițiului bugetar;
b) contabilitatea trezoreriei statului;
c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor și obligațiilor, care să reflecte evoluția situației financiare și patrimoniale, precum și excedentul sau deficitul patrimonial;
d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.
La art. 1.2.a) se foloseşte expresia bugete locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
La art 2.6 termenul de buget este CLAR definit ca: document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcție de sistemul de finanţare a instituţiilor publice; Exerciţiul bugetar al „centrelor de profit” similar subdiviziunii se reflectă în contabilitate ca venituri şi cheltuieli.
Dar punctul 7 introduce o altă definiţie care nu are corespondent pentru Sectoarele Municipiului Bucureşti – buget local: document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale; pentru că la nivel de sector avem subdiviziuni şi nu avem unitate administrativ teritorială, ci există doar UAT Bucureşti.
Constatarea drepturilor și obligațiilor generatoare de drepturi şi obligaţii se referă la UAT. La punctele 45 şi 46 se folosesc două terminologii ce nu se aplică sectoarelor pentru care este necesară împuternicirea expresă solicitată de art 81 alin 3 din Legea 215/2001, pentru că doar UAT poate avea elemente bilanţiere de obligaţii, nu şi Consiliile Locale de Sector:
45. registrul datoriei publice locale – documentul care evidențiază situaţia datoriei publice locale contractate direct, în ordine cronologică, şi care are două componente: subregistrul datoriei publice interne locale şi subregistrul datoriei publice externe locale;
46. registrul garanțiilor locale – documentul care evidențiază situaţia garanțiilor locale acordate de autorităţile administraţiei publice locale, în ordine cronologica, şi care are doua componente: subregistrul garanțiilor interne locale şi subregistrul garanțiilor externe locale;
2. Întrebarea firească a unui contabil care vede documentul de mai jos al Primăriei Municipiului Bucureşti este oare oamenii aceştia ştiu ce scriu??? Oare Curtea de Conturi şi ANAF sunt interesaţi de forma documentelor, dar mai ales de substanţa din ele? Am văzut recent un raport de audit al Curţii de Conturi ce indica vag UAT fără să specifice numele UAT. Este o formă a necunoaşterii. La un RIF recent, cu nonşalanţă era indicat asociatul unic ca fiind Consiliul Local. Păi dacă nu avem personalitate juridică nu trebuie să menţionăm că NU SE POATE ca un Consiliu Local să fie asociat unic – aici.
Să explic. Primăria Municipiului Bucureşti are 6 sectoare ca subdiviziuni şi pentru fiecare subdiviziune, conform legii, dă o împuternicire expresă (art. 81 alin 3 din Legea 215/2001/Art. 166 alin. 3 din OUG 57/2019):
Atribuțiile prevăzute la alin. (2) lit. c), e), g)-i), r) și s) pot fi exercitate numai pe baza împuternicirii exprese date prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.
Alin. (2) lit. h) înființează instituții, societăți de interes local și servicii publice; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare și funcționare pentru instituțiile publice de interes local, precum și pentru societățile pe care le înființează sau care se află sub autoritatea lor;
Unde sunt prinse în consolidare instituţiile publice, societăţile comerciale înfiinţate de Sectoare?
Nu mai spun de debandada existentă la Registrul Comerţului, care în nici un caz nu ştie cine poate fi acţionar sau asociat unic Consiliul Local sau Unitatea Administrativ Teritorială???
Voi trece la instanţă şi voi întreba cum este corect să se formuleze cererile de chemare în judecată, dacă patrimonial Unitatea Administrativ Teritorială poate răspunde pentru că are personalitate juridică, pe când Primăria sau Consiliul Local nu au personalitate juridică?
Daniel Udrescu, CPA, ECJ, Auditor
Citeste articolul integral / Read the full article >>> Fiscalitate – JURIDICE.ro