GUVERN: Modificări importante la Codul Fiscal ~ PROIECT OUG

Joi, 26 octombrie 2017, în ședința de Guvern, a fost dezbătută în primă lectură un proiect de Ordonanță de urgență privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Proiectul de OUG prevede intrarea în vigoare pe 1 ianuarie 2018.

Principalele măsuri propuse prin proiectul de ordonanță de urgență sunt:

• Impozitul pe venit se reduce de la 16% la 10% pentru următoarele categorii de persoane/venituri: salariați, pensionari, persoane fizice autorizate, drepturi de autor și cabinete individuale (ex. avocați, medici, notari), chirii, dobânzi, arendă, premii, activități agricole, investiții și venituri din alte surse.
• Reducerea cotelor de contribuții sociale cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%;
• Trecerea contribuțiilor sociale de la angajatori la angajați. Totalul de 22,75% contribuții datorate de angajator se reduce la 22,25%, din care 20 de puncte se transferă către salariat. 35% vor fi contribuțiile reținute de angajator în numele salariatului
• Introducerea contribuției asiguratoare pentru muncă (redefinirea contribuției pentru creanțe salariale) în valoare de 2,25%. Din această contribuție se vor acoperi riscurile de șomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanțe salariale.
• Reducerea numărului de contribuții sociale, de la 9 contribuții plătite în prezent de salariat și angajator la 3:
  1) Contribuția pentru pensie (CAS) – plătită pentru salariat,
  2) Contribuția pentru sănătate (CASS) – plătită pentru salariat,
  3) Contribuția asiguratoare pentru muncă – suportată de angajator.
• Reducerea cotelor de contribuții pentru condițiile la pensie pentru condiții deosebite sau speciale de muncă:
  – CAS pentru condiții deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29% (-2,3pp);
  – CAS pentru condiții speciale de muncă scade de la 36,3% la 33% (-3,3 pp).
• Persoanele care desfășoară activități independente (medicii, avocații, notarii, jurnaliștii, scriitorii, artiștii etc.) vor datora contribuții sociale la nivelul salariului minim pe economie, nu vor mai plăti contribuții sociale raportate la sumele obținute din aceste activități.
• Creșterea deducerilor personale pentru cei cu salarii mici cu peste 60%. Pentru cei cu salariul minim și care nu au persoane în întreținere deducerea personală crește de la 300 lei la 510 lei. Pentru fiecare persoană aflată în întreținere, deducerea crește de la 100 lei la 160 lei;
• Majorarea plafonului pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, de la 500.000 de euro la 1 milion euro, și includerea în acest sistem de impozitare a tuturor contribuabililor care desfașoară activități exceptate în prezent;
• Transpunerea Directivei UE 1164/2016 privind externalizarea profiturilor prin:
  – limitarea deductibilității dobânzilor;
  – introducerea impozitării la ieșire, măsură care previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;
  – introducerea regulii antiabuz ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;
  – introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plații impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.
• Extinderea confiscării și asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate – alcool și produse din tutun;
• Clarificarea faptului că sancționarea unui agent economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA este posibilă doar dacă există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relații comerciale.

Ministerul Finanțelor Publice a publicat online pentru consultare publică următoarele documente:
Proiect Ordonanță de urgență pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal – publicat în data de 26.10.2017
Tabel de concordanță Directiva 2016/1164/UE
Notă de fundamentare

Potrivit Notei de fundamentare a proiectului de OUG, modificările propuse sunt:

Titlul I – Dispoziții generale

Ca urmare a implementării măsurilor prevăzute în Programul de guvernare 2017 – 2020, începând cu data de 1 ianuarie 2018, contribuțiile sociale obligatorii reglementate în Codul fiscal sunt următoarele:
a) contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat;
b) contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
c) contribuția asiguratorie pentru muncă datorată bugetului de stat.

Titlul II  – Impozitul pe profit

1. Având în vedere aria de aplicare a ATAD, respectiv cea a plătitorilor de impozit pe profit, transpunerea vizează:

1.1. Modificări ale Codului fiscal

Prevederea din Codul fiscal care necesită corelarea cu ”norma privind limitarea deductibilității dobânzii”, reglementată la art. 4 din ATAD, este cea prevăzută de art. 27 referitoare la ”cheltuieli cu dobânzile și diferențe de curs valutar” din cadrul Capitolului II ”Calculul rezultatului fiscal”. În condițiile în care metoda de deducere din ATAD (utilizarea unui plafon din EBITDA[1]) diferă de metoda internă actuală (utilizarea metodei de limitare prin gradul de îndatorare), se impune abrogarea art. 27 din Codul fiscal și instituirea unei noi reguli de deducere pentru costurile de îndatorare înregistrate de contribuabili.

Potrivit art. 4 din ATAD, sunt permise următoarele opțiuni:
– un nivel de deducere între 10-30%. Se propune ca nivel de deducere pentru limitarea costurilor excedentare ale îndatorării (inclusiv costuri legate de plăți echivalente dobânzii), nivelul de 10%, aplicat asupra bazei de calcul reprezentată de diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile deductibile excedentare ale îndatorării, precum și sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală.
– un plafon valoric, de maximum 3.000.000 euro, până la care costurile excedentare ale îndatorării să fie integral deductibile. Se propune plafonul valoric reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, stabilit pe baza plafonului existent pentru dobânzi, în reglementările aplicabile în materie de prețuri de transfer, pentru persoanele afiliate.
– excluderi din sfera de aplicare a regulii de limitare a costurilor îndatorării generate de:
a) contribuabilii independenți, în sensul că nu fac parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară și nu au nicio întreprindere asociată și niciun sediu permanent, precum și instituții financiare.
Astfel, se propune excluderea din sfera de aplicare a regulii de limitare a costurilor îndatorării doar pentru contribuabilii independenți, în condițiile în care, pentru ceilalți contribuabili ordonanța de urgență reglementează un plafon valoric, integral deductibil (echivalentul în lei a 200.000 euro).â
b) împrumuturile care au fost încheiate înainte de 17 iunie 2016, includerea niciuneia din modificările ulterioare ale unor astfel de împrumuturi.
c) împrumuturile utilizate pentru finanțarea unui proiect de infrastructură publică pe termen lung, în cazul în care operatorul de proiect, costurile îndatorării, activele și veniturile se află toate în UE. Pentru stimularea finanțării proiectelor de infrastructură publică pe termen lung, și având în vedere faptul că natura activelor finanțate și legătura lor strânsă cu sectorul public prezintă riscuri, scăzute sau nule, de eroziune a bazei impozabile și de transfer al profiturilor, se propune excluderea din sfera de aplicare a regulii de limitare a costurilor îndatorării generate de astfel de împrumuturi.
– stabilirea perioadelor de recuperare a dobânzilor nededuse într-o perioadă fiscală, precum și de reportare a capacității neutilizate de deducere, în funcție de următoarele opțiuni:
a) reportare, fără limită de timp, a costurilor excedentare ale îndatorării (dobânzi și alte plăți echivalente dobânzii, după deducerea veniturilor financiare din dobânzi și alte plăți echivalente);
b) reportare, fără limită de timp, și transferare, într-o perioadă anterioară de maximum trei ani, a costurilor excedentare ale îndatorării nededuse; sau
c) reportare, fără limită de timp, a costurilor excedentare ale îndatorării și, pentru o perioadă de maximum cinci ani, capacitatea neutilizată de deducere a cheltuielilor reprezentând dobânda, care nu pot fi deduse în perioada fiscală în curs.

Pentru pierderi se propune reportarea și recuperarea, fără limită de timp, a costurilor excedentare ale îndatorării, în anii fiscali următori, în aceleași condiții de deducere, similar cu regimul actual de reportare și deducere pentru aceste cheltuieli.

1.2. Completări ale Codului fiscal

Reguli fiscale privind:
a) Impozitarea la ieșire – în baza art. 5 alin. (1) din ATAD, se prevede instituirea unui regim fiscal de impozitare special în cazul transferurilor de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent. În acest sens, se propune impozitarea valorii economice a oricărui câștig de capital creat pe teritoriul României, chiar dacă acest câștig nu a fost realizat până la momentul ieșirii. De asemenea, având în vedere prevederile art. 5 alin. (3) din ATAD, în cazul în care contribuabilul solicită plata eșalonată a obligației fiscale, se va percepe dobândă pentru plățile eșalonate ale impozitului, potrivit reglementărilor în vigoare.
b) Regula antiabuz – având în vedere prevederile art. 6 din ATAD, și întărind sensul dat prin prevederile 11 din Codul fiscal, autoritatea fiscală poate să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive, prin neluarea în considerare a acordurilor care nu sunt autentice, fiind întreprinse cu scopul principal de a obține un avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului dreptului fiscal aplicabil și nu din motive comerciale valabile care reflectă realitatea economică.
c) Normele privind societățile străine controlate (SSC) – reatribuirea veniturilor unei entități SSC, supusă unui impozit scăzut în țara de reședință, către contribuabilul român, societate-mamă, care devine, astfel, impozabil pentru aceste venituri atribuite, potrivit regulilor SSC, în România.

Criteriile de identificare a entității SSC sunt:
– entitatea este deținută, direct sau indirect, de un contribuabil român plătitor de impozit pe profit, într-un procent ce depășește 50% din capital sau în cazul în care contribuabilul are dreptul să primească mai mult de 50% din profiturile entității;
– impozitul pe profit plătit efectiv pentru profiturile sale de către entitatea controlată este mai mic decât diferența dintre impozitul pe profit care ar fi fost perceput de la entitate, în conformitate cu prevederile prezentului titlu și impozitul pe profit plătit efectiv pentru profiturile sale de către entitate.
ATAD, prin prevederile art.7 și 8, permite optarea  între două metode de impozitare a veniturilor entității SSC:
– metoda bazată pe analizarea tipurilor de venituri realizate de entitatea SSC;
– metoda bazată pe stabilirea autenticității tranzacțiilor încheiate între contribuabilul român și entitatea SSC.
Pentru simplificare aplicării și administrării regulilor SSC, se propune aplicarea metodei bazate pe tipurile de venituri realizate de entitatea SSC.

Veniturile care vor fi reatribuite contribuabilului român, potrivit regulilor SSC, în vederea impunerii, sunt următoarele:
– dobânzi sau orice alte venituri generate de active financiare;
– redevențe sau orice alte venituri generate de drepturi de proprietate intelectuală;
– dividende și venituri din transferul titlurilor de participare;
– venituri din leasing financiar;
– venituri din activități de asigurare, activități bancare sau alte activități financiare;
– venituri de la societăți care obțin aceste venituri din bunuri și servicii cumpărate de la întreprinderi asociate sau vândute acestora și care au o valoare economică adăugată redusă sau inexistentă.

Definirea unor termeni

a) Costurile îndatorării – cheltuiala reprezentând dobânda aferentă tuturor formelor de datorii, alte costuri echivalente din punct de vedere economic cu dobânzile și cheltuielile suportate în legătură cu obținerea de finanțare, inclusiv, dar fără a se limita la plăți în cadrul împrumuturilor cu participare la profit, dobânzi imputate la instrumente cum ar fi obligațiunile convertibile și obligațiunile cu cupon zero, sume în cadrul unor mecanisme de finanțare alternative cum ar fi ”finanțele islamice”, costul de finanțare al plăților de leasing financiar, dobânda capitalizată inclusă în valoarea contabilă a unui activ aferent sau amortizarea dobânzii capitalizate, sume calculate pe baza unui randament al finanțării în temeiul normelor privind prețurile de transfer acolo unde este cazul, dobânzi noționale în cadrul unor instrumente financiare derivate sau al unor acorduri de acoperire a riscului aferente împrumuturilor unei entități, anumite câștiguri și pierderi generate de diferențele de curs valutar la împrumuturi și instrumente legate de obținerea de finanțare, comisioane de garantare pentru mecanisme de finanțare, comisioane de intermediere și costuri similare aferente împrumuturilor din fonduri.
b) Costurile excedentare ale îndatorării – suma cu care costurile deductibile ale îndatorării unui contribuabil depășesc veniturile impozabile din dobânzi și alte venituri impozabile echivalente din punct de vedere economic pe care le primește contribuabilul.
c) Transfer de active – operațiune prin care România pierde dreptul de a impozita activele transferate, în timp ce activele rămân în proprietatea legală sau economică a aceluiași contribuabil.
d) Transferul rezidenței fiscale – operațiunea prin care contribuabilul nu mai are rezidența fiscală în România și dobândește rezidența fiscală în alt stat membru sau într-un stat terț.
e) Transferul unei activități economice desfășurate printr-un sediu permanent – operațiunea prin care contribuabilul nu mai are prezență fiscală în România și dobândește o astfel de prezență în alt stat membru sau într-un stat terț, fără să dobândească rezidența fiscală în acel stat membru sau stat terț.
f) Întreprindere asociată – oricare dintre următoarele:
– o entitate în care contribuabilul deține direct sau indirect o participație, și anume drepturi de vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult, sau are dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul entității respective;
– o persoană fizică sau o entitate care deține direct sau indirect o participație, și anume drepturi de vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult într-un contribuabil, sau are dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul contribuabilului;
– toate persoanele și entitățile implicate, inclusiv contribuabilul, în situația în care o persoană fizică sau o entitate dețin direct sau indirect o participație de 25% sau mai mult într-un contribuabil și în una sau mai multe persoane/entități.
g) Întreprindere financiară – oricare dintre următoarele entități:
– o instituție de credit sau o întreprindere de investiții, astfel cum este definită la art. 7 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu modificările și completările ulterioare, sau un administrator de fonduri de investiții alternative, astfel cum este definit la art. 3 pct. 2 din Legea nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative, cu modificările ulterioare, sau o societate de administrare a unui organism de plasament colectiv în valori mobiliare, astfel cum este definită la art. 4 alin. (1) și art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare;
–  o întreprindere de asigurare, astfel cum este definită la art. 1 alin. (2) pct. 3 din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările ulterioare;
–  o întreprindere de reasigurare, astfel cum este definită la art. 1 alin. (2) pct. 45 din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările ulterioare;
– un administrator de pensii, astfel cum este definit la art. 2 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
– instituții de pensii care gestionează sisteme de pensii considerate a fi sisteme de securitate socială care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și al Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și orice entitate juridică instituită în scopul investirii în astfel de sisteme;
– un fond de investiții alternative (FIA) ce are personalitate juridică sau un administrator de fonduri de investiții alternative (AFIA), astfel cum este definit la art. 3 pct. 20-22 din Legea nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative, cu modificările ulterioare;
– un organism de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), astfel cum este definit la art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare;
– o contraparte centrală, astfel cum este definită la art. 2 pct. 1 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului;
– un depozitar central de titluri de valoare, astfel cum este definit la art. 2 alin. (1) pct. 1 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului.

Titlul III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

1. Modificarea condițiilor care trebuie îndeplinite de persoanele juridice române pentru încadrarea în definiția microîntreprinderii, astfel:

– majorarea limitei veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, de la 500.000 euro la 1.000.000 euro;
– eliminarea condiției privind realizarea de venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale.

2. De asemenea, au fost excluse din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, în corelare cu prevederile art. 13 alin.(2) din Codul fiscal, următoarele persoane juridice române:

a) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
b) Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii;
c) Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii;
d) Fondul de garantare a asiguraţilor, constituit potrivit legii;
e) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică.

2. Eliminarea posibilității de a opta pentru aplicarea prevederilor Titlului II-Impozitul pe profit, pentru microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puţin 45.000 lei.
3. Au fost corelate prevederile referitoare la situații de modificare a numărului de salariați în cursul unui trimestru.
4. În contextul modificării condițiilor de încadrare în categoria microîntreprinderilor s-a efectuat și corelarea cu prevederile art. 52 care stabilesc regulile de ieşire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderii în cursul anului și cu cele ale art. 54 care stabilesc regulile de determinare a condiţiilor de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii.
5. De asemenea, în contextul modificării condițiilor de încadrare în categoria microîntreprinderilor, au fost introduse reguli tranzitorii pentru intrarea în sistem a microîntreprinderilor care au optat să aplice prevederile art. 48 alin. (5) şi (5²) până la data de 31 decembrie 2017 inclusiv, și a persoanelor juridice române care desfășoară activități de natura celor care nu au intrat sub incidența acestui sistem de impunere, în forma aplicabilă până la data de 31 decembrie 2017 inclusiv.

Titlul IV – „Impozitul pe venit”

1. În Programul de Guvernare 2017-2020 aprobat prin Hotărârea Parlamentului pentru acordarea încrederii Guvernului nr.53/2017 printre alte măsuri fiscale este prevăzută reducerea cotei standard de impozitare de la 16% la 10%.

În acest context se propune reducerea cotei de impozit de la 16% la 10% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activităţi independente;
b) salarii şi asimilate salariilor;
c) cedarea folosinţei bunurilor;
d) investiţii, cu excepția veniturilor din dividende;
e) pensii;
f) activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
g) premii;
h) alte surse.

Pentru celelalte categorii de venituri, precum veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și mobile, veniturile din jocuri de noroc,  etc., cotele de impozit sunt prevăzute expres în cuprinsul titlului IV din Codul fiscal.

Se propune reducerea cotelor de impozit aplicabile în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă și care au şi obligaţiile de a calcula, de a reţine şi de a plăti impozitul cu titlu de plăți  anticipate, corespunzător sumelor plătite prin reţinere la sursă, astfel:

• de la 10% la 7%, pentru stabilirea plăţilor anticipate, efectuate în contul impozitului anual;
• de la 16% la 10%, pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final. În acest caz, baza de calcul o reprezintă venitul brut din care se deduce cota forfetară de cheltuieli.

Modificarea cotei standard de impozit pe venit de la 16% la 10%  determină corelarea  tuturor articolelor în cuprinsul cărora se regăsea cota de impozit pe venit de 16%. În acest sens, au fost corelate articolele care reglementau impozitarea veniturilor din salarii și asimilate salariilor, veniturilor din  drepturi de proprietate intelectuală, veniturilor din arendă, venitului determinat pe baza normei anuale de venit sau potrivit regulilor generale, în cazul închirierii în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, pentru veniturile sub formă de dobânzi, venituri obținute din lichidarea unei persoane juridice, venituri din pensii, venituri din activități agricole, venituri sub formă de premii, venituri din alte surse.

2. Se propune instituirea unui regim fiscal distinct aplicabil în cazul operațiunilor de transfer efectuate cu autoturisme din patrimoniul personal respectiv începând cu al treilea autoturism. Astfel, veniturile obținute din transfer vor fi considerate venituri din alte surse,  indiferent de data dobândirii.  Impozitul se calculează de către organul fiscal competent pe baza declarației privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut, impozitul fiind final.

De asemenea, se menține regimul fiscal actual, respectiv neimpozitarea veniturilor obținute numai în cazul transferului autoturismelor din patrimoniul personal într-un an fiscal pentru un număr de 2 autoturisme, definite  potrivit legislației în materie, respectiv Ordinul nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea – RNTR 2.

3. Majorarea nivelului marginal al venitui lunar brut obținut din salarii  la funcția de bază, în funcție de care se stabilește nivelul deducerii personale, de la 1.500 lei lunar, respectiv 3.000 lei lunar la 1.950 lei lunar, respectiv 3.600 lei lunar, inclusiv. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deducerea personală. Corespunzător se majorează și nivelul deducerilor personale acordate în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere, iar cele degresive se stabilesc potrivit tabelului din cuprinsul Codului fiscal.
4. Preluarea din Normele metodologice a reglementării privind încadrarea drepturilor primite în conformitate cu prevederile Legii nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr.204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare în categoria veniturilor din pensii. La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plată unică potrivit Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se va acorda un singur plafon de venit neimpozabil stabilit potrivit prevederilor legale pentru veniturile obținute  de la fiecare fond de pensii.
5. Referitor la reglementarea care vizează scutirea de la plata impozitui pe venit de care beneficiază persoanele fizice pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator, aceasta se acordă numai după încadrarea activităţii ca fiind  activitate de creare de programe pentru calculator. Potrivit noii reglementări sintagma “încadrarea  în  activitatea de creare de programe pentru calculator se face prin ordin comun ” a fost înlocuită cu sintagma “în condițiile stabilite prin ordin comun ” întrucât în cuprinsul ordinului sunt precizate condițiile care trebuie îndeplinite pentru acordarea facilității fiscale.

Revizuirea textului vizează și corectarea erorii materiale existente în textul în vigoare.

6. În corelare cu modificările aduse Titlului V -Contribuţii sociale obligatorii, se propune:

– deducerea contribuției de asigurări sociale datorată de contribuabil, la stabilirea venitului net anual/pierderii nete anuale, determinat/determinată în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, stabilit/stabilită potrivit Declaraţiei privind venitul realizat. Deducerea cheltuielii respective se efectuează de organul fiscal competent la recalcularea venitului net anual/pierderii nete anuale.

– nededucerea contribuției de asigurări sociale de sănătate, întrucât aceasta se datorează la salariului minim brut pe țară, indiferent de numărul activităților, de natura acestora  sau de nivelul veniturilor realizate.

Titlul V – Contribuţii sociale obligatorii

1. Cotele contribuţiilor sociale obligatorii sunt următoarele:

1.1 Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt următoarele:

1. a) 25 % datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați și de către persoanele fizice pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;
2. b) 4 % datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
3. c) 8 % datorată în cazul condiţiilor speciale de muncă şi altor condiţii de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

1.2 Cota de contribuţie de asigurări sociale de sănătate este de 10% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

1.3 Cota de contribuţie asiguratorie pentru muncă este de 2,25% datorată de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, precum și de persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.

2. Sarcina fiscală a contribuțiilor sociale, în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, se suportă după cum urmează:
3. a) de către persoanele fizice care au calitatea de angajați:

25% contribuția de asigurări sociale;

10% contribuția asigurări sociale de sănătate;

1. b) de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora:

4% contribuția de asigurări sociale pentru condiții deosebite de muncă;

8% contribuția de asigurări sociale pentru condiții speciale și alte condiții de muncă;

2,25% contribuţia asiguratorie pentru muncă.

3. Contribuţia de asigurări sociale și contribuţia de asigurări sociale de sănătate, datorate de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ (măsura part-time).

Măsura nu se aplică în cazul persoanelor fizice aflate într-una dintre următoarele situații:
a) sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
b) sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 de ani;
c) sunt persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane, cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;
d) au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită într-unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
e) realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară.

1. În cazul persoanelor fizice care desfășoară activități independente, acestea datorează CAS și a CASS, după cum urmează:

în cazul CAS

• persoanele care realizează venituri din activități independente, datorează CAS, în următoarele condiții:

– dacă nu realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, sau venituri din pensii, pentru care sunt asigurate în sistemul public de pensii sau într-un sistem propriu de asigurări sociale, potrivit legii;
–  dacă nu sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, pentru care există obligaţia asigurării în aceste sisteme potrivit legii (avocații, notarii, personalul monahal, personalul militar);

• contribuția se stabilește la un venit ales de către contribuabil, cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, independent de nivelul venitului realizat;
• persoanele care realizează venituri lunare din activități independente sub nivelul salariului minim burt pe țară nu au obligația să plătească CAS, însă pot opta pentru plata contribuției, în aceleași condiții prevăzute pentru cei care au obligația plății contribuției.

 în cazul CASS

• persoanele care realizează venituri din activități independente, dar și alte categorii de venituri cum ar fi: venituri din asocierea cu o persoană juridică, din cedarea folosinţei bunurilor, din investiţii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură sau din alte surse, datorează CASS, dacă veniturile lunare realizate cumulat, sunt cel puțin egale cu salariul minim brut pe țară din una sau mai multe surse de venituri din cele menţionate, în următoarele condiții:

– dacă nu realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor;
–  dacă nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru anumite venituri (ex: studenții/tinerii pentru veniturile din investiții, alte surse, cedarea folosinței bunurilor).

• contribuția se stabilește la salariul minim brut pe țară, indiferent de nivelul venitului realizat și de numărul activităților desfășurate;
• persoanele pentru care veniturile realizate lunar, cumulat, sunt sub nivelul salariului minim brut pe țară, nu au obligația să plătească CASS, însă pot opta pentru plata contribuției în aceleași condiții prevăzute pentru cei care au obligația plății contribuției, pentru asigurarea în sistemul de asigurări de sănătate;
• în cazul categoriilor de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, dacă nivelul lunar al veniturilor din activități independente și din celelalte categorii de venituri, este sub valoarea salariului de bază minim brut pe ţară, acestea sunt asigurate în sistemul de asigurări de sănătate, în virtutea faptului că se află în categoria de persoane exceptate de la plata CASS.

5. 5. Extinderea bazei de calcul al CAS, prin includerea în baza de calcul al CAS a veniturilor din salarii și asimilate salariilor din alte activități decât cele pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în sistemele proprii de asigurări sociale, realizate de:

–  persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale (ex: avocatul pentru veniturile din salarii realizat din desfășurarea activității de profesor);
– persoanele care au calitatea de pensionari din sisteme proprii de asigurări sociale.

6. În contextul majorării cotei CASS datorată pentru persoanele fizice asigurate în sistemul de sănătate, de la 5,5% la 10%, categoriile de persoane pentru care în prezent  contribuția se suportă de la bugetul de stat, se includ în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, după cum urmează:

– persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii;
– persoanele care se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, pentru indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;
–  persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, pentru aceste drepturile băneşti;
– persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în concediu pentru creşterea copilului potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în concediu pentru copilul cu handicap potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru drepturile băneşti acordate de aceste legi;
–  persoanele fizice care beneficiază de ajutor social, potrivit legii, pentru aceste drepturi bănești;
–  persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unităţile penitenciare, persoanele reţinute, arestate sau deţinute care se află în centrele de reţinere şi arestare preventivă organizate în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, precum şi persoanele care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, respectiv persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate;
– străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legii;
– personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte;
– persoanele cetăţeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni.

Persoanele fizice aflate în situaţiile menționate, sunt exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pe perioada și, după caz, pentru drepturile bănești primite în virtutea faptului că se află în categoria respectivă de persoane, dacă nu realizează venituri din activități independente și din celelalte categorii de venituri pentru care se datorează CASS sau dacă nivelul lunar al acestora este sub valoarea salariului de bază minim brut pe ţară. În cazul realizării de venituri peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară, lunar, persoanele respective datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate potrivit regulilor prevăzute în cuprinsul cap. III ”Contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” al titlului V ”Contribuţii sociale obligatorii”.

7. Ca urmare a transferului contribuțiilor sociale în sarcina angajaților și a persoanelor care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, și având în vedere faptul că pe perioadele de incapacitate temporară de muncă pentru boală obișnuită sau ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatul aflat într-o astfel de situație nu suportă contribuția de asigurări sociale de sănătate din indemnizația primită pe această perioadă, s-au eliminat prevederile referitoare la contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator pentru indemnizaţiile de incapacitate temporară de muncă aferente concediilor  medicale. În același timp, se menține regimul fiscal actual, potrivit căruia, angajatul aflat în incapacitate temporară de muncă nu suportă contribuția de asigurări sociale de sănătate din indemnizația primită pe perioada în care se află în incapacitate temporară de muncă, având în vedere faptul că beneficiază de o prestație socială pentru care a contribuit.
8. Pentru persoanele fizice fără venituri baza lunară de calcul asupra căreia se plătește contribuția de asigurări sociale de sănătate este salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, în vederea corelării cu creșterea salariului lunar minim brut pe țară și cu regimul fiscal aplicabil celorlalte categorii de contribuabili la sistemul național de sănătate.
9.   În corelare cu măsura privind reducerea numărului contribuțiilor sociale și pentru asigurarea constituirii fondurilor de asigurări sociale, în conformitate cu principiile care stau la baza sistemelor de asigurări sociale cum ar fi principiul contributivităţii și cel al solidarităţii sociale, s-a introdus un nou capitol, Capitolul IX – Contribuția asiguratorie pentru muncă.

Contribuția este datorată de persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, precum și de persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.

Contribuţia asiguratorie pentru muncă se datorează în cotă de 2,25% la veniturile din salarii și asimilate salariilor și se plătește la bugetul de stat, fiind destinată finanțării prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, cum ar fi indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale, precum și pentru alimentarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale.

Din contribuţia asiguratorie pentru muncă încasată la bugetul de stat, se alocă lunar, până la sfarșitul lunii în curs, o cotă de:
a) 15% se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare;
b) 20% se face venit la Bugetul asigurărilor pentru șomaj;
c) 5% se face venit la Sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale;
d) 40% se face venit la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale;
e) 20% se fac venit la bugetul de stat într-un cont distinct.

Aprobarea metodologiei de distribuire a sumelor plătite de contribuabili în contul unic și de stingere a obligațiilor fiscale înregistrate de către aceștia se va stabili prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.   

Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată

Se propune completarea art. 297 din Codul fiscal cu dispoziții exprese cu privire la situațiile în care organele fiscale pot refuza deducerea TVA, astfel cum rezultă din jurisprudența Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale

În vederea prevenirii și combaterii riscurilor de evaziune fiscală, precum și pentru asigurarea unui cadru legal nediscriminatoriu, se propune introducerea sancțiunii complementare privind confiscarea recipientelor şi mijloacelor de transport utilizate pentru transportul și/sau depozitarea produselor accizabile nemarcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false.

Titlul IX – Impozite si taxe locale

1. Pentru autovehiculele de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, se propune actualizarea  impozitului (în lei/an)  diferențiat pe numărul de axe și greutatea brută încărcată maximă admisă conform ratei de schimb a monedei euro (1 euro =4,5878 lei) astfel cum a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 2 octombrie 2017(C331/04).
2. De asemenea în cazul contravențiilor prevăzute la Titul IX-impozite și taxe locale  cărora li se aplică dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, se acordă posibilitatea contravenientului de a achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal,ori după caz de la data comunicării acestuia, a  jumătate din minimul amenzii.

Titlul XI – Dispoziții finale

În vederea corelării reglementările din domeniul asigurărilor sociale, cu noile reglementări ale Titlului V al Codului Fiscal, trimiterile făcute, în alte acte normative din acest domeniul la „contribuția individuală de asigurări sociale” și „contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate” se înlocuiesc, după caz, cu „contribuția de asigurări sociale” sau „contribuția de asigurări sociale de sănătate”.  

[1] EBITDA – câștigurile fiscale ale contribuabilului înainte de dobânzi, impozite și amortizare